Instrumente mai bune împotriva terorii

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Comisarul european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmström, semnează un editorial în exclusivitate, axat pe mijloacele de combatere a ameninţării teroriste în Uniunea Europeana. „Pentru a face faţă noilor ameninţări sunt necesare noi instrumente. Astăzi, Comisia Europeană le solicită tuturor ţărilor UE să îşi intensifice eforturile de combatere a extremismului violent şi a terorismului.“

„Ar trebui instituite în întreaga Europă programe care să îi ajute pe cei care doresc să părăsească mişcările extremiste. De asemenea, ar trebui să se colaboreze mai bine la nivelul UE, prin crearea unui centru european de cunoştinţe în acest domeniu.

De ce aceste măsuri trebuie întreprinse de urgenţă? Pentru a ne crea o idee despre problema cu care ne confruntăm. Să luăm ca exemplu publicaţia „Inspire”. La prima vedere, aceasta este o publicaţie lunară ca oricare alta. Este tipărită pe hârtie lucioasă, conţine interviuri lungi, fotografii mari şi montaje fotografice. Dar similitudinile cu alte publicaţii se opresc aici. Fotografiile înfăţişează bărbaţi mascaţi, cu o atitudine hotărâtă, ce ţin în mâini arme automate, oraşe devastate şi cuţite pline de sânge. Revista conţine, printre altele, instrucţiuni privind modul în care vă puteţi confecţiona o bombă în propria bucătărie. Persoanele interesate de acest subiect pot, de asemenea, afla cum pot lansa un atac fără a avea acces la arme de foc. N-aveţi arme? Atunci aţi putea călca oamenii cu maşina. În ultimul număr este publicată, pe o pagină întreagă, fotografia lui Tamerlan Tsarnaev, autorul atacului cu bombă de la Boston, zâmbind cu gura până la urechi spre obiectiv, pe un fundal prelucrat fotografic, cu nori pufoşi şi porumbei ai păcii.
 
„Inspire” este o revistă în limba engleză publicată de câteva ori pe an şi sponsorizată de Al Qaida. Este unul dintre numeroasele noi instrumente de propagandă utilizate de grupurile violente pentru a recruta noi membri. Deşi este probabil redactată în Yemen, aceasta nu se află decât la câteva clicuri de mouse depărtare de cei care doresc să trăiască fantezia comiterii de acte teroriste şi să citească relatări pline de patos despre viaţa aşa-zis onorabilă a celor care comit atacuri sinucigaşe. „Inspire” a recompensat deja Al-Qaida într-un mod tragic: se crede că cei doi autori ai atacurilor de la Boston şi-au fabricat bombele artizanale în oale cu presiune - care au făcut trei victime şi au schilodit 264 de persoane - cu ajutorul modelelor publicate în prima ediţie a revistei menţionate.
 
În prezent, persoanele expuse riscului de a fi ademenite să adere la discursurile extremiste pot fi atrase în grupuri în care aceste discursuri sunt consolidate. Totodată, acestea pot rămâne izolate şi pot comite atacuri violente de unele singure. Problema extremismului nu se limitează la o singură ideologie sau religie. Anders Behring Breivik a justificat atacurile oribile pe care le-a comis prin ideologia fascistă pe care a îmbrăţişat-o în intimitatea propriei locuinţe. El este un exemplu grăitor de „lup singuratic” care îşi pregăteşte atacurile mortale in secret, fără ca autorităţile să bănuiască ceva.
 
Nicio ţară europeană nu este cruţată. La Toulouse şi Montauban, în Franţa, Mohammed Merah a ucis şapte persoane - adulţi şi copii, musulmani şi evrei - înainte ca poliţia să fie în măsură să îi dea de urmă. În Ungaria, persoane de etnie romă au fost bătute şi ucise de bande naziste. În Suedia, în 2010, Taimour Abdulwahab a fost cât pe ce să reuşească să ucidă cu bombe artizanale amplasate în ţevi persoane nevinovate care îşi făceau cumpărăturile de Crăciun. În Grecia, cântăreţul de rap Pablos Fyssas a fost ucis cu lovituri de cuţit în toamna anului 2013 de către un membru al partidului de ideologie fascistă Golden Dawn.
 
Cu aceste evenimente tragice proaspete în minte, Europa se uneşte în jurul unei cauze comune şi găseşte soluţii. Încet, dar sigur, învăţăm din propria experienţă, precum şi unii de la alţii. În ultimii ani, Reţeaua pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare (Radicalisation Awareness Network, RAN), pe care am înfiinţat-o în 2011, a lucrat la un set de instrumente care să îi permită Europei să facă faţă extremismului violent. Reţeaua reuneşte 700 de experţi în domeniu din întreaga UE, şi anume poliţişti, lideri ai tinerilor, asistenţi sociali, cercetători etc., care îşi desfăşoară activitatea la nivel naţional şi local, obiectivul acestora fiind de a face schimb de experienţă şi de a găsi soluţii.
 
Astăzi, prezentăm rezultatele acestei activităţi. Eforturile reţelei s-au concretizat în câteva acţiuni, care, dacă ar fi implementate, ar putea contribui la consolidarea semnificativă a capacităţii de apărare a Europei împotriva extremismului violent. Comisia Europeană prezintă acum zece recomandări pe care statele membre ale UE ar trebui să le pună în aplicare cât mai curând posibil. Aceste recomandări se referă la îmbunătăţirea cooperării dintre autorităţi şi celelalte părţi interesate şi la întreprinderea mai multor eforturi pe plan local, pentru a repera persoanele care se angajează pe calea extremismului într-un stadiu incipient şi pentru a le acorda sprijin celor care doresc să părăsească grupurile violente. Unele ţări ale UE au întreprins mult mai multe eforturi în acest domeniu decât altele.
 
Prin urmare, toate ţările UE ar trebui să înceapă să implementeze programe de deradicalizare sau de părăsire a organizaţiilor extremiste. Ştim ce impact pozitiv au aceste programe, însă în prezent acest tip de asistenţă nu este disponibilă decât în câteva ţări europene. Trebuie luate măsuri pentru a schimba această situaţie. În plus, poliţia locală şi asistenţii sociali din întreaga Europă ar trebui să beneficieze de formare care să le permită să identifice semnele de radicalizare în rândul tinerilor şi să contracareze radicalizarea acestora.
 
Trebuie, de asemenea, să utilizăm mai bine cunoştinţele şi experienţa acumulată în toate statele membre ale UE. Prin urmare, UE va crea un centru european de cunoştinţe pentru combaterea extremismului violent, care va putea ajuta autorităţile naţionale şi locale, precum şi factorii de decizie în activitatea lor. Acest centru va utiliza fonduri UE şi va coordona, de asemenea, cercetarea în acest domeniu complex.
 
Comisia Europeană îndeamnă statele membre ale UE să prezinte planuri naţionale de acţiune privind îmbunătăţirea acţiunilor preventive. În acelaşi timp, trebuie să lucrăm mai îndeaproape cu ţările din afara UE în care tinerii radicalizaţi participă la tabere de antrenament.
 
În acelaşi timp, societatea civilă dispune de numeroase cunoştinţe concrete privind modalităţile de combatere a radicalizării, atât la nivel local, cât şi online. Autorităţile trebuie să colaboreze mai strâns cu societatea civilă pentru a contracara mai bine propaganda online a extremiştilor. Trebuie să elaborăm metode prin care să răspundem mesajelor de pe forumurile online jihadiste, de exemplu. Societăţi precum Google şi Facebook fac deja eforturi pentru a împiedica publicarea de mesaje ce incita la ură. De asemenea, şcolile au un rol important în acest proces, în consolidarea rezistenţei faţă de mesajele extremiste care preaslăvesc violenţa. Astfel, printre recomandările prezentate astăzi, se numără invitaţia adresată statelor membre de către Comisia Europeană de a depune mai multe eforturi în domeniul educaţiei.
 
Ne confruntăm astăzi cu provocări importante, iar acest lucru va continua şi în anii următori. Din acest motiv, este important să instituim o mai bună cooperare. Mai multe grupuri care incită la violenţă, cum ar fi Jobbik în Ungaria şi Golden Dawn în Grecia, câştigă teren şi ar putea intra în Parlamentul European la următoarele alegeri. Totodată, aproximativ 1 200 de europeni au mers în Siria pentru a lupta în războiul civil. Unii dintre aceştia constituie un mic grup radicalizat - bărbaţi tineri care au aderat la grupuri ce desfăşoară activităţi teroriste şi care au fost formaţi şi înăspriţi în război - trebuie consideraţi ca reprezentând un risc real şi clar la adresa securităţii atunci când se vor întoarce în Europa.
 
Ţările europene trebuie să fie mai bine pregătite pentru a contracara ideologiile terorii răspândite pe propriul teritoriu, terorismul de tip „lup singuratic” şi violenţa xenofobă. Toate forţele binelui trebuie să coopereze mai strâns dacă vrem să aducem o schimbare reală în lupta împotriva extremismului violent.“

De Cecilia Malmström, comisar european pentru Afaceri Interne

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite