Iniţiativă populară pentru un „Tribunal special pe problemele pandemiei“

FOTO Shutterstock

După ce elveţienii au aprobat prin referendum, cu majoritate covârşitoare de voturi, legalizarea căsătoriilor homosexuale precum şi, printre alte multe alte drepturi asociate, şi cel de a adopta copii, atenţia se mută spre o iniţiativă populară lansată de un grup de coronasceptici şi care se află acum în dezbaterea Consiliului de Stat.

Aşa cum informează Argauer Zeitung în ediţia sa de sâmbătă, este vorba despre o iniţiativă cetăţenească venind nu numai din partea grupurilor extrem de vocale, chiar dacă nu foarte numeroase, care se opun vaccinării, dar şi a tuturor grupărilor sau organizaţiilor care luptă împotriva măsurilor sanitare cu caracter cât de cât obligatoriu şi, evident, sunt contra oricărei decizii la nivel federal sau local privind impunerea de carantină de orice fel şi pe orice perioadă de timp. Sigur că momentul nu este ales la întâmplare, au alături exemplul guvernanţilor italieni care, în disperare, iau în considerare foarte serios trecerea la vaccinarea obligatorie şi impunerea de restricţii în zonele unde pandemia revine în forţă.

Autorii acestui iniţiative denumită „În favoarea reevaluării dedesubturilor pandemiei cu coronavirus“ denunţă „totalitarismul“ şi, cel mai important dintre toate, vor să formeze o „Comisie elveţiană de anchetă“ care să facă lumină în ce priveşte acţiunile guvernanţilor pe timpul pandemiei şi, după cum se poate uşor bănui, să se arate opiniei publice natura exactă a „comploturilor“ în care au fost băgaţi aleşii locali sau federali, politicienii sau conducătorii unor mari concerne sau companii comerciale. 

Chestiunea devine foarte serioasă pentru că, din punctul meu de vedere, acest tip de „iniţiativă populară“, absolut legală şi redactată profesionist, ne duce cu mult dincolo de nesfârşitele discuţii de tip conspiraţionist de pe reţelele sociale şi ajunge în domeniul unor posibile formule legale care să permită desfăşurarea unor anchete reale. Căci asta îşi doresc promotorii iniţiativei respective: să poată beneficia de absolut toate prevederile şi puterile conferite de lege unor organisme de anchetă penală şi, în momentul în care „s-ar constata existenţa unor indicii privind posibile crime sau delicte, să ancheteze în scopul de a aduna probe în vederea formulării unui document de acuzare“. În acest caz, comitetul de iniţiativă îi revine misiunea de a stabili membrii „comisiei de anchetă“. 

Cine va judeca faptele?

Un „tribunal special“ constituit în acest scop şi ale cărui dezbateri să fie difuzate în totalitate la TV. aşa cum se cuvine pentru un tribunal al dreptăţii şi voinţei populare. Chiar mai mult: „În orice momente, Comitetul poate vota revocarea judecătorilor dacă, din punctul; său de vedere, luarea unei decizii este întârziată în mod deliberat“. Caz în care,dacă mergem până la capătul raţionamentului, ar urma, doamne fereşte şi apără, tribunale cetăţeneşti întru totul similare celor înfiinţate odinioară în perioada Terorii în perioada sângeroasă a Revoluţiei franceze sau, mult mai aproape de noi, cu tribunalele populare din perioada începutului dictaturii comuniste.

Această „iniţiativă populară“, chiar dacă nu va fi admisă de Consiliul de Stat elveţian sau dacă va eşua, este oricum importantă ca un semn care trebuie luat foarte în serios de guvernanţi. Transmite o informaţie că nemulţumirile existente, în unele ţări destul de ample şi persistente, pot să se coaguleze ulterior în mişcări politice care să pornească la asaltul structurilor tradiţionale. Aşa s-a întâmplat la începuturi cu mişcarea protestatară a Verzilor, pe timpul eroic al acţiunilor Greenpeace împotriva nuclearului. Şi exact asta spun că vor face şi autorii iniţiativei cetăţeneşti din Elveţia care anunţă că este posibil să participe la alegerile parlamentare din 2023.

Viitor partid anti-sistem?

Cred că ideea este vorba despre iniţierea unei mişcări ample de contestare a formulei de guvernare din acest moment activă în spaţiul naţional şi occidental în general care a permis eventualele derapaje cu caracter penal pe timpul pandemiei. Dacă am dreptate şi asta este intenţia lor pe fond, atunci poate să fie vorba despre începutul unei dezvoltări politice care să fie extrem de uşor de instrumentalizat de către toate partidele sau mişcările politice care vor să capitalizeze voturi folosind tensiunile sociale generate de pandemie şi, începând cu această iarnă, corelarea acestora cu problemele majore generate de creşterea necontrolată a preţurilor la utilităţi şi alimente.

Este semnalată o problemă de încredere în calitatea şi corectitudinea guvernării, se invocă principiul „justiţiei populare“ care, după cum ne-a arătat istoria în perioadele extremelor revoluţiilor de toate feluri, poate însemna orice şi poate duce oriunde, foarte departe dincolo de ceea ce presupunea logica normalităţii sociale.

Pe de altă parte, apariţia acestei iniţiative populare în Elveţia arată şi soliditatea democraţiei care permite şi stimulează asemenea dezbateri şi are, în final, prevăzute filtrele legale de a opri intrarea în extreme. Dar nu peste tot este aşa şi nu oriunde, inclusiv în Europa, nivelul de viaţă este atât de înalt încât să amortizeze cea mai mare parte a şocurilor sociale produse de pandemie. Este de urmărit cu mare atenţie dezbaterea publică pe acest subiect extrem de delicat şi poate, zic poate, cineva va avea ceva de învăţat mai ales în ţările unde sistemele de protecţie socială sunt fie nefuncţionale, fie aproape de colaps.

Dacă nu, atunci nu. Nu face nimic. Ei cu oile lor, noi cu ce ne-a mai rămas.