Iniţiativa pentru minorităţi - Ungaria vrea să arunce Europa în aer

"Maghiar este cel pe care îl doare Trianonul” - Propaganda naţionalistă perpetuează revizionismul ungar

La un secol de la Tratatul de la Trianon, Ungaria îşi turează propaganda revizionistă şi acţiunile destabilizatoare. Obsesia Ungariei Mari întunecă minţile politicienilor extremişti de la Budapesta, dar şi din Ardeal. Lobby-ul revizionist a pregătit, cu perseverenţă diabolică, o bombă la temelia UE: ”Iniţiativa cetăţenească europeană – Protecţia minorităţilor naţionale”.

Până să explodeze în România, căreia-i este dedicată în mod special, propunerea de sorginte hungaristă are ecou în Spania. Legătura între separatiştii catalani şi iniţiatorii proiectului dedicat minorităţilor naţionale e făcută de un europarlamentar român, care este şi preşedintele Uniunii Federale a Naţionalităţilor Europene (FUEN). Activitatea lui Loránt Vincze, stipendiat de Guvernul Viktor Orban şi ales anul trecut europarlamentar din partea UDMR, este relevantă pentru caracterul interesat şi potenţialul periculos al iniţiativei aşa-zise cetăţeneşti, dar care este, de fapt, un instrument parşiv al politicii revizioniste maghiare.

„Cetăţeanul“ Vincze

Loránt Vincze a fost, în anii 2017-2018, coordonatorul campaniei pan-europene pentru ”Iniţiativa cetăţenească europeană – Protecţia minorităţilor naţionale” – Minority SafePack. Este, din 2016, preşedintele Uniunii Federale a Naţionalităţilor Europene (FUEN), după ce anterior, timp de trei ani, îi fusese vicepreşedinte. Din acelaşi an 2016, FUEN primeşte anual circa 500.000 de euro, sponsorizări de la Budapesta.

Înainte de a deveni europarlamentar, Vincze a fost angajatul Centrului de Studii ”Antall Joszef” din Budapesta, înregistrat la Bruxelles ca organizaţie de lobby în Registrul de Transparenţă al UE. Centrul poartă numele primului premier maghiar postcomunist, care se declara prim-ministru pentru toţi cei 15 milioane de maghiari, nu doar pentru cei 10 milioane de cetăţeni ai Ungariei. Drept urmare, Antall a creat Oficiul pentru Maghiarii de peste Graniţe. Moştenirea sa politică este dusă mai departe inclusiv prin intermediul ONG-ului care îşi are biroul din Bruxelles vizavi de Comisia Europeană şi Consiliul European.

Organizaţia declară cheltuieli anuale de lobby în capitala UE de peste 300.000 de euro, iar bugetul total e de aproximativ 2 milioane euro pe an, bani proveniţi direct de la Oficiul prim-ministrului ungar şi de la ministerele Afacerilor Externe şi Resurselor Umane de la Budapesta. Conform declaraţiei de avere, Vincze a primit 76.128 euro în prima jumătate a anului trecut, salariu în calitate de ”consilier detaşat în Belgia” al respectivului Centru. A fost angajat la ”Antall József Knowledge Centre” începând din februarie 2018, când a pus capăt unei activităţi de nouă ani ca asistent europarlamentar.

În prezent, Loránt Vincze este atât europarlamentar, cât şi preşedintele Uniunii Federale a Naţionalităţilor Europene. Fostul coordonator al campaniei pentru Iniţiativa cetăţenească adresată minorităţilor naţionale este acum membru al forului ce urmează să dezbată această Iniţiativă. Pe care, de altfel, o promovează în dubla sa calitate de membru al Comisiei europarlamentare de Petiţii şi de co-preşedinte al Inter-Grupului pentru Minorităţi, alături de eurodeputata FIDESZ Gal Kinga. Nu e aici un conflict de interese?

Finanţarea sa din fonduri guvernamentale maghiare, în timp ce promova o iniţiativă aparent civică şi generoasă, precum şi cariera sa politică fulgerătoare, sub binecuvântarea liderului de la Budapesta, sunt indicii ale caracterului mai puţin cetăţenesc al Iniţiativei pentru minorităţi, care, în fapt, serveşte interesele regimului naţionalist-revanşard al lui Viktor Orban.

Din Ardeal în Catalonia

„Primul pas pe care ar trebui să îl facă Guvernul Cataloniei este aderarea la Uniunea Federală a Naţionalităţilor Europene (FUEN). Este un lobby continental puternic care a lansat iniţiativa cetăţenească europeană de succes Minority Safepack, pentru a spori protecţia minorităţilor şi a limbilor neoficiale din Uniunea Europeană”, îndemna, în plină pandemie, Erika Casajoana, militantă pentru independenţa Cataloniei, înregistrată ca lobbyistă la Parlamentul European şi apropiată a liderului separatist Carles Puigdemont, fugit anii trecuţi în Belgia din calea justiţiei spaniole şi validat, cu scandal, ca europarlamentar.

„Atâta timp cât teritoriile catalane vor face parte din statul spaniol, vom fi o minoritate naţională oprimată” – e crezul Erikăi Casajoana. Similar celui al naţionaliştilor separatişti din diverse colţuri ale Europei. Între ei, FUEN a întins o toxică pânză de păianjen.

Loránt Vincze, preşedintele FUEN, a vizitat Catalonia anul trecut, pentru a-şi prezenta iniţiativa pentru minorităţi. Textul, de altfel, a obţinut suport în regiuni în care se înregistrează tendinţe separatiste, precum Ţara Bascilor şi Tirol, la nivelul legislativelor locale. Dar mai ales Parlamentul Ungariei a susţinut Iniţiativa, dând, la 31 octombrie 2017, tonul suportului ”internaţional” pentru aşa-zisul pachet de apărare a minorităţilor, adoptând în unanimitate o rezoluţie de sprijin.

Cât de ”europeană” e iniţiativa ce avea nevoie de un milion de semnături ale cetăţenilor UE pentru a putea fi înaintată forurilor UE se vede din provenienţa adeziunilor: 527.686 au venit din Ungaria, 254.871 din România. Diferenţa până la necesar s-a adunat din celelalte ţări membre: 36 de semnături din Malta, 35 din Cipru, 110 din Portugalia, dar şi 78.000 din Italia, 63.000 din Slovacia, 48.000 din Spania etc. Pentru a aduna milionul de semnături şi a întruni condiţia de reprezentativitate ca acestea să provină din cel puţin şapte ţări membre ale UE, au fost mobilizate comunităţile maghiare din jurul Ungariei şi s-a pus în mişcare reţeaua de ONG-uri separatiste din Europa în care organizaţiile ungureşti joacă un rol central.

Totalul de 1,3 milioane semnături recoltate e totuşi puţin, raportat la cele circa 40 de milioane de europeni ce aparţin unor minorităţi naţionale (8-9% din populaţia UE). Dar e suficient pentru obiectivul politic destabilizator ce stă în spatele ”Minority SafePack”.

Ce vizează Iniţiativa pentru minorităţi?

Iniţiativa a fost înregistrată la Comisia Europeană în 10 ianuarie 2020, când a început să curgă termenul de şase luni pentru organizarea unei audieri pubblice de către Comisie în Parlamentul European. Programată pentru 23 martie, dezbaterea a fost amânată la o dată ulterioară din cauza pandemiei, iar perioada de şase luni pe care Comisia Europeană o avea la dispoziţie a fost prelungită. După dezbatere, Comisia îşi va anunţa poziţia în ceea ce priveşte „Minority SafePack Initiative”.

Propunerile legislative înaintate Comisiei, în februarie, de către iniţiatori cuprind, în primul rând, un proiect de recomandare a Consiliului privind protecţia şi promovarea diversităţii lingvistice în UE, crearea unui Centru european pentru diversitate lingvistică şi adaptarea politicii de coeziune pentru a ţine cont de situaţia persoanelor aparţinând minorităţile naţionale şi rolul diversităţii culturale şi lingvistice. Aparent sună bine.

Doar că proiectul de recomandare include prevederea referitoare la utilizarea limbilor minorităţilor în administraţia publică şi justiţie, iar modificarea legislaţiei europene în materie de politică de coeziune vizează transformarea organizaţiilor minorităţilor în actor esenţial al finanţării europene a regiunilor mai puţin dezvoltate. Cum ar fi, să zicem, Regiunea de dezvoltare Centru din România, care include, întâmplător, judeţele Harghita şi Covasna. Ceea ce, iarăşi, n-ar fi neapărat un lucru rău, dacă ofensiva minorităţilor, pusă în scenă de la Budapesta, n-ar viza, din Carpaţi până în Catalonia, separarea pe criterii etnice.

Asta e bomba aşezată cu migală de Ungaria la temelia UE. Fitilul e pregătit pentru momentul oportun.