Iniţiativa franco-germană pentru relansarea unei Europe coronavirusate de care ne distanţăm social

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Foto EPA EFE
Foto EPA EFE

Dintre marile schimbări pe care le-ar putea impune lecţiile date de pandemie, poate cea mai limpede este cea care postulează că realitatea de mâine nu va semăna cu nimic din ceea ce trăim azi.

Vor fi reguli noi, vor avea câştig de cauză societăţile care vor şti să coopereze prin legarea intereselor individuale în proiecte colective. Astea sunt priorităţile absolute care se discută de către ţările care vor să-şi păstreze atuurile de bogăţie şi bunăstare de acum, operând însă în alt cadru, cu alte mijloace de producţie, cu alte reglementări pentru pieţele muncii şi cu o ofertă totalmente diferită la nivelul a ceea ce numim acum (şi cred că nu pentru mult timp de acum înainte) „plase de siguranţă socială garantate“. În timp ce dezbaterea prioritară din România este cea stimulată de „războiul linguriţei“, alţii se zbat să găsească reale soluţii sociale, economice şi de securitate aplicată. Rapid, cât mai rapid, căci daunele provocate au fost extraordinar de importante, procesele corozive directe şi indirecte ameninţând să continue.

Chiar dacă liderilor noştri politici chestiunea le-a fost absolut indiferentă (mărturie stă lipsa oricărei reacţii publice, pro sau contra), liderii Franţei şi Germaniei, reluând în forţă tradiţia acţiunilor de tip „motor comun“, au prezentat luni o „iniţiativă pentru relansarea europeană“. Din punctul meu de vedere, după proiectul eşuat de odinioară al Constituţiei Europene, aceasta este mişcarea politică formulată foarte coerent care se apropie cel mai tare de o structură coordonată europeană de putere. Nu este un proiect federalist. Mai degrabă, vine să arate că singura soluţie realistă, dacă cineva doreşte cu adevărat o Europă puternică, este întărirea politicilor comunitare, partajând între cele 27 de State Membre noi sectoare strategice ale puterii.

Astfel, ele două ţări propun o schimbare deosebit de semnificativă, „întărirea suveranităţii strategice sanitare printr-o autentică strategie de sănătate la nivelul UE. Nu cred că ar fi nevoie de foarte multe argumente pentru a susţine această teză şi urgenţa punerii în aplicare a unei asemenea politici comune. Am văzut brambureala de la începutul crizei din atâtea ţări europene, încercând să găsească materiale sanitare pentru spitalele lăsate descoperite şi am văzut că răspunsul colectiv a venit doar printr-o mobilizare pe bază de voluntariat. E nevoie, au spus cei doi lideri europeni, să fie întărită capacitatea de cercetare şi producţie în domeniul producţiei de vaccinuri şi tratamente, dar şi coordonarea financiară în acest sens, tocmai pentru ca toate ţările lumii să aibă un acces garantat la produsele respective.

În fine, măcar acum, se cere o decizie legislativă în ce priveşte constituirea unor stocuri strategice comune de produse farmaceutice şi medicale, cerinţă care are o valoare relevantă în cadrul conceptului mai larg de construcţie a unei securităţi europene comune. În acelaşi sens, au cerut şi crearea unei metode armonizate care să pună la dispoziţia decidenţilor statistici comune în cadrul unor norme europene comune în ce priveşte interoperabilitatea datelor din domeniul sanitar.

Pentru ca lucrurile să nu rămână doar la nivel de principiu, cele două ţări propun ca în structura viitorul cadru financiar multi-anual să fie creat un „Fond de relansare“ ambiţios, temporar şi cu ţinte precise, coordonat de Comisia Europeană care să fie autorizată să se împrumute de pe pieţele externe în numele UE (profitând la maximum de notaţia sa de tip AAA). Un Fond care să ajungă la 500 de miliarde Euro „pentru sectoarele şi regiunile cele mai afectate, pe baza programelor bugetare ale UE şi cu respectarea priorităţilor europene... va întări rezilienţa, convergenţa şi competitivitatea economiilor europene şi va creşte investiţiile, mai ale cele în procesele de tranziţie ecologică şi numerică precum şi în domeniile cercetării şi inovării". Atenţia UE trebuie să se concentreze, spun liderii german şi francez, pe aceste domenii deoarece ele - şi doar ele - sunt garanţia modernizării economiei şi modelelor economice de pe continentul nostru:

În acest sens, reafirmăm că «Pactul Verde» pentru Europa (Green Deal) constituie noua strategie de creştere a UE şi noua noastră foaie de parcurs înpre o economie prosperă şi rezilientă către atingerea neutralităţii privind carbonul până în 2050. În paralel, trebuie să accelerăm tranziţia digitală prin transformarea tendinţelor care au apărut în perioada crizei într-un progres şi o suveranitate digitală durabilă".

În aceeaşi idee de întărire şi mai puternică a spaţiilor comune, cei doi lideri europeni consacră un spaţiu foarte important pentru ceea ce trebuie să însemne viitoarele „măsuri de creştere a rezilienţei şi suveranităţii economice şi industriale a UE şi obţinerii unui nou elan pentru piaţa unică“. În acest sens va fi promovată „o agendă comercială ambiţioasă şi echilibrată, artticulată în jurul Organizaţiei Mondiale a Comerţului, integrând noi iniţiative, mai ales în domeniul comerţului cu produse din sectorul sănătăţii, întărind mecanismele noastre împotriva subvenţiilor de stat (în ţările terţe) astfel încând să existe o reciprocitate reală pentru pieţele publice şi să facem mai puternic controlul investiţiilor non-europene în sectoarele strategice (mai ales cel al sănătăţii, medicamentelor, biotehnologiilor), încurajând totodată investiţiile (re)localizate în UE“.

Că va fi complicat, asta este sigur. Mai ales că pe piaţa politică europeană, cu deosebire în contextul unor fragilizări sociale produse de pandemie, se fac simţite efectele unei foarte intense propagande împotriva proiectului european. Dar, pe de altă parte, s-a văzut ce înseamnă ca o ţară, oricare ar fi ea, să se bazeze exclusiv pe propriile sale capacităţi şi pe stocurile de urgenţă minimale aflarte la dispoziţie şi cât de mult au contat ajutoarele sosite din diverse părţi ale lumii. Foarte greu de cuantificat ce ar fi însemnat rezerve comune ale UE pentru acţiune eficienă, pentru organizarea în urgenţă a unor capacitţi de tratament viabile şi cu cât ar fi redus asta numărul dramatic al deceselor şi cât timp s-ar fi câştigat pentru trecerea la măsuri de recuperare economică.

Sigur că va veni şi timpul pentru asemenea calcule foarte precise, dar mi se pare de domeniul logicii elementare că aşa - şi doar aşa - se poate ajunge la demonstraţia valabilităţii ideii de Europa Unită. Ne aparţine decizia de a alege ce vom face cu fondurile care vor fi repartizate României şi dacă, printr-un miracol, ne vom corela cu priorităţile investiţionale din UE.

Vrem? Poate, zic, ar fi trebuit dat măcar un semnal de interes că prostiile ălora au vreo semnificaţie. Dacă nu, fireşte, atunci nu, cu masca obligatorie şi păstrând încă mult timp distanţarea socială fermă faţă de Europa lor.

Dacă cumva măcar pe dvs. vă interesează, iată comunicatul comun semnat de Angela Merkel şi Emmanuel Macron:

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite