INFOGRAFIE Revoluţia populistă care ameninţă să spulbere Uniunea Europeană

Steve Bannon şi liderul extremei drepte franceze Marine Le Pen FOTO EPA-EFE

Cu ajutorul fundaţiei „Mişcarea“, instalată la Bruxelles, fostul artizan al victoriei lui Donald Trump în scrutinul prezidenţial, Steve Banon,  vrea să impună ideile eurosceptice şi naţionaliste la nivel european.

Rămas fără loc de muncă după părăsirea Casei Albe, în august anul trecut, controversatul ideolog al extremei drepte americane Steve Bannon are de gând să înfăptuiască în curând o revoltă a euroscepticilor şi naţionaliştilor din Uniunea Europeană (UE).

Sub stindardul fundaţiei „Mişcarea“, instalată la Bruxelles, în sânul UE, fostul consilier pentru Strategii Politice în cadrul administraţiei Trump vrea să impună ideile eurosceptice şi naţionaliste la nivel european. Este o luptă cu inamicul său ideologic, multimiliardarul evreo-maghiaro-american George Soros, promotorul societăţilor libere, care ar putea schimba Europa pe care o ştim acum. Bannon îşi prezintă planul într-o intervenţie pentru The Daily Best.

Încurajat de reconfirmarea la putere a conservatorului Viktor Orban în Ungaria şi de instalarea unor guverne cu elemente populiste de dreapta în Austria, dar mai ales în Italia, Steve Bannon, 64 de ani, este convins că poate rivaliza cu societatea deschisă promovată de George Soros. „Soros este diavolul, dar este genial“, recunoaşte Bannon, potrivit The Daily Best.

„Mişcarea“  va întocmi sondaje şi va oferi sfaturi personalităţilor din dreapta eşichierului politic european. De asemenea, va strânge bani pentru mişcările eurosceptice sau de extremă dreapta şi le va reuni într-un „supergrup“.

Modelul Italia

Munca începe la nivel naţional, iar Italia reprezintă un model. „Italia este inima vie a politicii moderne. (...) Dacă merge acolo, poate să meargă oriunde“, este de părere Steve Bannon. El pledează pentru „state-naţiune individuale, cu propriile lor identităţi şi propriile lor frontiere“, idei susţinute de Matteo Salvini, liderul extremei drepte italiene şi noul ministru de Interne de la Roma. De fapt, Bannon vede în Salvini un pilon important al proiectului său european. Acesta din urmă s-a ilustrat deja prin măsurile antiimigraţie luate în primele două luni de mandat şi criticile aduse actualei conduceri a UE.

Apoi, impulsurile date la nivel naţional trebuie consfinţite prin crearea unui „supergrup“ în UE şi obţinerea a cel puţin o treime din mandatele viitorului Parlament European. Următoarele alegeri europarlamentare vor avea loc în perioada 23-26 mai 2019.

Matteo Salvini susţine acest demers. El a lansat deja ideea unei „Ligi a Ligilor în Europa“, care să reunească mişcări „ce vor să-şi apere frontierele“. În opinia sa, alegerile europarlamentare de anul viitor vor fi „un referendum între elită, lumea finanţelor şi cea a muncii reale, între o Europă fără frontiere cu o migraţie în masă şi o Europă care îşi protejează cetăţenii“.

Criptomoneda „Bannon“

Până una-alta, Bannon este ocupat acum şi cu alegerile pentru Congres de la mijloc de mandat, programate în noiembrie. După acest scrutin, el îşi va împărţi în mod egal timpul între Statele Unite şi Europa, notează The Daily Best. Locotenenţii săi din Europa însă lucrează de zor. Unul dintre ei este Raheem Kassam, un apropiat al lui Nigel Farage, politicianul cu un aport decisiv în victoria taberei pentru ieşirea Marii Britanii din UE la referendumul din 23 iunie 2016. Potrivit lui Kassam, „Mişcarea“ este în curs de a-şi forma o echipă.

Pe lângă fundaţie, Steve Bannon vrea să lanseze o criptomonedă cu numele său, în scopul finanţării acţiunilor extremei drepte. „Criptomoneda este un populism perturbator, ea preia controlul asupra autorităţilor centrale“, îşi justifică demersul el, potrivit Liberation. O întâlnire urmează să aibă loc în următoarele două săptămâni pentru conturarea criptomonedei lui Bannon, notează revista americană Wired, citându-l pe Jeffrey Wernick, un om de afaceri implicat în acest proiect.

Eurodeputaţii nu sunt încântaţi

Intenţiile fostului consilier al lui Trump au provocat reacţii critice în Parlamentul European, fiind calificate drept „un atac la libertatea şi democraţia din Europa“. 

„E un atac la libertatea şi democraţia din Europa. Nu vom fi pasivi. Vom răspunde“, a dat asigurări într-un mesaj pe Twitter liderul grupului Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor, Udo Bullman. Este al doilea grup ca mărime din Parlamentul European.

Euroscepticii şi-ar putea extinde reprezentarea în PE

Partidele eurosceptice şi-ar putea extinde reprezentarea în Parlamentul European cu peste 60% în urma alegerilor europene din mai 2019, ceea ce pune o presiune suplimentară pe liderii Uniunii Europene pentru o integrare europeană mai mare după Brexit, indică un studiu realizat de Reuters pe baza rezultatelor unor sondaje de opinie naţionale.

Analiza agenţiei de presă britanice, care se bazează pe cele opt grupuri politice existente în prezent în legislativul european, a fost realizată pe fondul lansării unui proiect de către Steve Bannon, unul dintre arhitecţii victoriei lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale americane din 2016, proiect care vizează coordonarea votului anti-UE în ţările membre ale blocului comunitar.

Astfel, grupul europarlamentar Europa Libertăţii şi a Democraţiei Directe (EFD2), care în prezent are 45 de mandate în Parlamentul European, ar putea ajunge la 59.

Grupul Europa Naţiunilor şi a Libertăţii (ENF), din care fac parte Marine Le Pen şi Geert Wilders, ar putea ajunge la 63 de mandate europarlamentare, de la 35 în prezent, în special ca urmare a ascensiunii partidului Liga, în Italia.

Cele două grupuri politice eurosceptice vor avea astfel împreună 122 dintre cele 705 de mandate în PE după alegerile din mai 2019 (reprezentând 17,3%), faţă de cele 80 din cele 751 de locuri în actualul legislativ european (10,6%). O astfel de forţă combinată va spori influenţa euroscepticilor în activitatea legislativă a Uniunii Europene.

Nu este însă sigur că aceste alianţe vor rămâne aceleaşi anul viitor. Mişcarea 5 Stele a explorat deja posibilitatea de a adera la familiile politice de centru favorabile UE, în timp ce alte partide ar putea să se plaseze mai clar pe poziţii eurosceptice.

Acestea ar putea include membri ai grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR, al treilea ca mărime în actualul Parlament European), creat de Partidul Conservator britanic ca o alternativă la grupul Partidului Popular European (PPE, cel mai mare şi mai influent din Parlamentul European) şi care după Brexit va pierde mandatele deţinute în prezent de eurodeputaţii britanici.
Pe de altă parte, rezultatele slabe înregistrate de stânga şi dreapta tradiţionale în alegerile de anul trecut din Franţa sunt reflectate într-un potenţial câştig pentru Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE).

Analiza sondajelor de opinie naţionale sugerează că PPE, din care face parte Uniunea Creştin-Democrată (CDU), a cancelarului german Angela Merkel, va rămâne cel mai mare grup europarlamentar, dar ar putea avea doar 180 de mandate, faţă de cele 219 actuale. ALDE, ajutată şi de ascensiunea partidului Ciudadanos din Spania, ar urma să redevină al treilea grup politic din Parlamentul European, după conservatori şi socialişti.