INFOGRAFIE Europa, gata să se rupă

Europarlamentarul Nigel Farage, liderul partidului eurosceptic britanic UKIP FOTO Reuters

Euroscepticii câştigă tot mai mult teren într-o Europă în care liderii principalelor economii dau semnalul rupturii.

La alegerile locale de săptămâna trecută din Marea Britanie, formaţiunea eurosceptică Partidul Independenţei (UKIP) s-a bucurat de un succes fără precent, obţinând un loc în primul rând al politicii britanice, alături de tradiţionalii laburişti şi conservatori. La câteva sute de kilometri distanţă, zeci de mii de francezi au ieşit în stradă să protesteze faţă de politicile socialistului François Hollande, care în primul an al mandatului său prezidenţial a adoptat măsuri de austeritate, blamate în timpul lui Nicolas Sarkozy. Euroscepticismul nu se propagă doar în arhipelagul britanic sau în Franţa, ci a cuprins întreaga Uniune Europeană, un sondaj Eurobarometru arătând că 64% din cetăţenii statelor UE consideră că Bruxellesul nu ţine cont de ei când ia deciziile.

Oskar Lafontaine, fostul ministru german de Finanţe în perioada căruia a fost lansată moneda unică, vorbeşte despre renunţarea la euro ca singura variantă de revenire economică pentru ţările din sudul Europei. „Situaţia economică se înrăutăţeşte de la lună la lună. Rata şomajului a atins procente care pun la îndoială bazele structurilor democratice. Germanii nu au conştientizat că sudul Europei, inclusiv Franţa, va fi forţat, în plină sărăcie, să se împotrivească hegemoniei germane, mai devreme sau mai târziu“, a spus Lafontaine. „Speranţa că moneda unică va determina un comportament economic raţional din toate părţile este deşartă“, a adăugat Lafontaine, care a atras atenţia că decizia de a forţa Spania, Portugalia şi Grecia să ia anumite măsuri anticriză a fost „o catastrofă“.

Tensiuni între Paris şi Berlin?

Afirmaţiile lui Lafontaine întăresc declaraţiile ministrului francez de Finanţe, Pierre Moscovici, care a anunţat duminică sfârşitul austerităţii şi a proclamat triumful politicii franceze. „S-a terminat cu austeritatea. De un an pledăm pentru o politică de creştere. Austeritatea împiedică evoluţia“, a spus Moscovici după ce Bruxellesul a acordat Franţei o amânare de doi ani pentru a-şi putea atinge ţinta de deficit bugetar de 3%. Germanii din Uniunea Creştin-Democrată (CDU), formaţiune condusă de Merkel, nu au fost tocmai încântaţi de prelungirea acordată Franţei. „Franţa trebuie să demonstreze că este dispusă să impună reforme structurale“, a spus Norbert Barthle, purtător de cuvânt al CDU.

Tonul triumfător al lui Moscovici ar putea spori tensiunile între Berlin şi Paris şi confirmă temerile potrivit cărora concesiile vor afunda Uniunea într-un haos fiscal, comentează Ambrose Evans-Pritchard de la „The Telegraph”. De altfel, relaţia dintre cele mai importante economii ale Europei s-a răcit după ce Partidul Social din Franţa a blamat „intransigenţa egoistă“ a cancelarului Merkel, „care se gândeşte doar la germani, la echilibrul comercial şi la viitorul ei electoral“. Vinerea trecută, Hollande a ţinut să se distanţeze de poziţia socialiştilor, afirmând că nu există animozităţi între el şi Merkel.

Austeritatea dăunează grav sănătăţii

Un grup de cercetători europeni şi americani au concluzionat, pe baza unor date publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, că măsurile de austeritate afectează serios sănătatea. Rata sinuciderilor şi numărul cazurilor de depresie au crescut, iar infecţiile sunt tot mai răspândite. În Grecia, unde austeritatea a dus la „dezastre în sistemul public de sănătate“, malaria a reapărut, iar numărul infecţiilor cu HIV s-a dublat, spune David Stuckler de la Universitea Oxford. Totuşi, spun cercetătorii, în nordul Europei sistemele de sănătate stau mai bine decât înainte de criză.

UE revizuieşte mecanismele anticriză

În mai 2010, când Grecia a primit primul pachet financiar, zona euro şi Fondul Monetar Internaţional au stabilit câteva reguli pentru reducerea deficitului bugetar în mod optim. Pentru a reduce impactul austerităţii asupra creşterii, grecii trebuiau să reducă două treimi din deficit prin tăierea cheltuielilor bugetare şi o trerime prin creşterea impozitelor.
Recent, un economist de la Comisia Europeană a pus la îndoială aceste recomandări, sugerând că pe termen scurt reducerea cheltuielilor este mai puţin eficientă decât creşterea impozitelor, însă pe o perioadă mai lungă strategia trebuie schimbată. Nicolas Carnot, consilier pe politici fiscal la CE, spune că strategia optimă de creştere economică combină veniturile mari obţinute pe termen scurt cu măsurile de reducere a cheltuielilor în timp.

Economiştii de la FMI au ajuns la concluzii asemănătoare. Aceştia au descoperit că majorarea impozitelor tinde să aibă un impact mai scăzut asupra creşterii economice decât reducerea cheltuielilor bugetare.

Nici ajutorul financiar pentru Grecia, nici cel pentru Irlanda nu respectă aceste principii. Din cele 15 miliarde de euro pe care Irlanda trebuie să le economisească, 10 vin din reducerea cheltuielilor bugetare şi cinci din majorarea tazelor. În primul an al programului de salvare, Irlanda a economisit patru miliarde de euro din reducerea cheltuielilor şi 1,3 miliarde din creşterea taxelor.