INFOGRAFIE Europa se pregăteşte pentru un şoc populist în Grecia
0
Incertitudinea domneşte la Bruxelles din cauza unei posibile victorii a partidului eurosceptic, Syriza, care a ameninţat că va renunţa la măsurile de austeritate, cu riscul ca ţara să iasă din zona euro.
Băncile şi alte instituţii financiare europene, dar nu numai, îşi testează sistemele interne şi îşi reanalizează planurile de urgenţă anunţate în urmă cu doi ani, pentru cazul în care Grecia va ieşi din zona euro după alegerile din 25 ianuarie. Analiştii spun că o victorie a formaţiunii de extremă stânga Szriza ar declanşa turbulenţe grave pe pieţe, ar conduce la deprecierea puternică a monedelor din regiune, la creşterea costurilor creditului şi frânarea exporturilor, potrivit WSJ.
Autorităţile din statele UE cu economii emergente consideră că sunt mai bine pregătite pentru depăşirea unei astfel de crize decât acum patru ani, când falimentul băncii americane Lehman Brothers a declanşat criza financiară mondială, notează Wall Street Journal (WSJ).
Riscuri pentru România
Dar, analiştii citaţi de WSJ susţin că regiunea este vulnerabilă, cele mai mari riscuri fiind semnalate în Ungaria, din cauza gradului ridicat de îndatorare a guvernului, în timp ce România ar trebui să fie îngrijorată de prezenţa semnificativă a băncilor greceşti, iar Bulgaria de exporturile către Grecia, una dintre principalele pieţe de desfacere pentru producătorii de la sud de Dunăre.
Îngrijoraţi că alegerile de la sfârşitul săptămânii ar putea determina ieşirea Greciei din zona euro, investitorii vând deja de câteva săptămâni active legate de Polonia, Ungaria, România şi Cehia, provocând deprecierea monedelor şi a indicilor bursieri din regiune. Totodată, ieşirea Greciei din zona euro ar putea declanşa o recesiune severă în zona euro, afectând semnificativ exporturile statelor est-europene, în special Cehia şi Ungaria.
Băncile greceşti îşi iau măsuri
Banca Centrală a Greciei a cerut Băncii Centrale Europene (BCE) aprobarea unei linii stand-by de finanţare de urgenţă, ca masură de siguranţă pentru protejarea băncilor elene în caz de victorie a Syriza. Recent, două bănci mari din Grecia au solicitat acces la facilitatea de urgenţă a Băncii Centrale a ţării, a anunţat un oficial al instituţiei, în contextul unor retrageri masive făcute de clienţi înainte de alegerile din 25 ianuarie, notează Bussiness Insider.
Ce propune Syriza
Liderul Syriza, Alexis Tsipras, vrea să pună capăt politicii de austeritate impuse ţării de creditorii ei internaţionali (UE, BCE şi FMI) în schimbul împrumuturilor de circa 240 de miliarde de euro. De asemenea, el vrea să negocieze o nouă restructurare a datoriei publice, care sufocă economia Greciei.
Formaţiunea sa conduce potrivit ultimelor sondaje. Syriza a devenit deja la alegerile europene partidul cel mai votat din Grecia, cu 26,5% din voturi. În acelaşi timp cu europenele au avut loc alegeri locale in care Syriza a câştigat o serie de guverne regionale, printre care şi cea a regiunii Attica, Insulelor Ionice, nouă municipii ale centurii metropolitane din Atena şi Larisa (al cincilea mare oraş al ţării). Attica este regiunea cea mai populată şi influentă din ţară, patru milioane de locuitori şi : include Atena, Pireu şi mai multe insule.
Există acţiuni în diferite guverne locale conduse de Syriza care pot anticipa cum va arăta politica unui astfel de guvern central, susţin jurnaliştii greci. Primarii şi şefi de guverne regionale ai acestei formaţiuni de extremă stânga încearcă să evite privatizarea masivă şi măsurile neoliberale impuse de guvernul central şi Troică, precum concedierea a 15% sau 20% din personal. De exemplu, şefa guvernului din Attica, Rena Dourou, a crescut de şase ori bugetul social.
De partea cealaltă premierul grec Antonis Samaras a anunţat că are un plan de a crea 770.000 de noi locuri de muncă până în 2021 dacă va reveni la post după alegerile anticipate. Samaras a mai promis scutiri de impozite şi o reformă a sistemului de bunăstare socială.
Se încarcă comentariile...
