INFOGRAFIE Forţele armate ruse de la graniţa cu Ucraina
0Sub pretextul unor manevre militare, armata rusă a concentrat trupe în mai multe regiuni situate în vestul ţării.
Circa 8.500 de militari ruşi, în apropiere de graniţa cu Ucraina, participă la exerciţii militare în cadrul cărora
sunt folosite artilerie şi numeroase lansatoare de rachete, după cum a informat, joi, Ministerul Apărării rus.
„Unităţile şi diviziile din cadrul forţelor armate intensifică exerciţii pe teren, în poligoane din regiunile Ristov, Belgorod, Tambov şi Kursk“, a anunţat ministerul într-un comunicat, precizând că aceste manevre vor continua până la sfârşitul lui martie. „Scopul principal al măsurilor este verificarea aptitudinii trupelor de a efectua exerciţii de luptă în locuri necunoscute şi în poligoane netestate“, se mai arată în comunicat. Ministerul rus al Apărării a mai precizat pentru agenţia oficială Itar-Tass, că alte exerciţii ale unor unităţi de paraşutişti, la care participă aproximativ 4.000 de militari, 36 de avioane şi aproximativ 500 de vehicule militare se desfăşoară în regiunea Rostov.
O serie de înregistrări video şi fotografii postate pe internet prezintă deplasări de tancuri în oraşele Voronej şi Rostov pe Don, situate în apropiere de graniţa Ucrainei, dar nu s-a putut stabili care e destinaţia acestora.
Toate aceste mişcări îi fac pe unii observatori militari să creadă că este posibil ca Putin să decidă să invadeze şi estul Ucrainei. Fostul consilier al lui Putin, Andrei Ilarionov, a susţine că planul liderului de la Kremlin nu se opreşte la Crimeea, ci ar urmări să pună mâna şi pe estul Ucrainei, să anexeze şi alte oraşe mari, inclusiv Harkov, Doneţk, Dnepropetrovsk, Lugansk, Zaporoje, Herson şi Odessa.
Secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei, Andrei Parubi, a declarat că la graniţele de sudest ale Ucrainei se află: 80.000 de soldaţi, 270 de tancuri, 180 de vehicule blindate, 90 de elicoptere, 380 de piese de artilerie, 140 de avioane de luptă şi 19 nave de război. Oficialul de la Kiev mai spune că dacă aceste trupe se pun în mişcare, pot ajunge în numai câteva ore la Kiev.
Crimeea se pregăteşte să ia calea Rusiei
Populaţia din Crimeea este chemată la urne, duminică, în cadrul unui referendum convocat de autoproclamatele autorităţi de la Simferopol (capitala peninsulei). În cadrul acestui plebiscit, alegătorii vor găsi pe buletinele de vot două întrebări:
1) dacă preferă reunificarea Crimeei cu Rusia, ca subiect al Federaţiei Ruse
sau
2) dacă sunt pentru revenirea Crimeei la Constituţia din 1992 şi statutul de parte a Ucrainei?
În peninsulă, unde 60% din locuitori sunt etnici ruşi, la care se adaugă 25% de ucraineni şi o minoritate tătară de 12%, nimeni nu se îndoieşte de victoria lui „Da!“ la prima întrebare şi de încorporarea în Federaţia Rusă.
În acest timp, toate pregătirile pentru alipirea la Federaţia Rusă au fost făcute.
„Împreună cu Rusia“ – mesajul de pe afişele electorale din Crimeea FOTO Reuters
Simferopolul şi Moscova au pregătit terenul
Deputaţii din Parlamentul prorus al Crimeei au adoptat marţi o declaraţie de independenţă faţă de Ucraina, o etapă prealabilă referendumului, care să permită alipirea acestei regiuni la Rusia.
Şi Moscova pregăteşte terenul. Deputaţii ruşi vor examina la 21 martie un proiect de lege care permite includerea de noi teritorii în componenţa Federaţiei Ruse. Până în prezent, legea rusă permitea intrarea unui teritoriu străin în componenţa Federaţiei Ruse, în urma semnării unui acord între statul rus şi un stat străin, care putea reprezenta fie teritoriul, fie un stat independent, fie statul căruia îi aparţine teritoriul. Legea excludea, în consecinţă, alipirea Crimeei la Rusia, în condiţiile în care noua putere de la Kiev îşi apără suveranitatea asupra peninsulei, iar, în schimb, Moscova nu recunoaşte legitimitatea noilor autorităţi ucrainene. Amendamentul propus spre dezbatere în Dumă are însă în vedere modificarea legii, astfel încât să nu mai fie nevoie de acordul între state în vederea acceptării unui teritoriu în componenţa Federaţiei Ruse.
Potrivit proiectului de lege, acest mecanism va fi utilizat în cazul în care în statul străin de care aparţine acest teritoriu nu există un guvern suveran eficient, care să susţină şi să respecte drepturile şi libertăţile cetăţenilor, scrie agenţia Ria Novosti.
Noile autorităţi de la Kiev şi capitalele occidentale, inclusiv Bucureştiul, susţin că referendumul este ilegal. „The Economist“ scrie că dreptul internaţional nu recunoaşte dreptul la secesiune în sine, dar nici nu interzice clar declaraţiile de independenţă unilaterale. Doar Ucraina are dreptul să respingă legalitatea scrutinului. Articolul 73 din Constituţia Ucrainei scrie clar că „orice alterare a teritoriului ucrainean va fi rezolvată doar prin referendum organizat pe teritoriul întregii Ucraine“.
Cum Crimeea nu permite celorlalte 44 de milioane de ucraineni să participe la decizie, referendumul încalcă legea ucraineană. Însă mişcările de secesiune au loc de multe ori fără permisiunea ţării-mamă, notează „The Economist“.
Citeşte şi:
Ion Petrescu, analist militar: Ucraina sub atac
Titlul aparţine Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, care mi-a expediat, prin e-mail, primul număr al unui newsletter care vorbeşte limpede de ocupaţia militară rusă din Ucraina, de panica ce pare a marca unii locuitori din Crimeea, de implicarea clară a forţelor speciale ale Rusiei într-o secesiune la care comunitatea occidentală reacţionează, deocamdată, doar verbal, deloc convingător, în faţa politicii de tip nazist a Moscovei.
Tensiuni în Ucraina. Comandantul unei unităţi ucrainene din Crimeea cere ordine precise de la Kiev
Comandantul unei unităţi militare ucrainene din Belbek, în Crimeea, încercuită de forţele ruseşti, i-a sunat joi pe superiorii săi de la Kiev să ceară ordine precise şi a ameninţat că în caz contrar va deschide focul, relatează AFP.
Senatorul Corneliu Dobriţoiu, fost ministru al Apărării, actualmente preşedintele Comisiei Senatoriale pentru Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională, a fost invitat la emisiunea Adevărul Live, în cadrul căreia a discutat cu jurnalistul Cristian Unteanu despre actuala criză din Ucraina, ţară ameninţată de către Rusia.
Cine poate anticipa cu siguranţă viitorul Ucrainei, bazându-se doar pe surse deschise, fie este inocent fie este un adevărat profet, iar asta pentru că traseul vecinului de la Nord şi Sud-Est este unul complex ce poate fi interpretat doar prin elaborarea unor diferite posibile scenarii de viitor.
Această informaţie a apărut cu peste două ore în urmă pe pagina de facebook a vice-amiralului Igor Kabanenko, fost şef-adjunct al Marelui Stat Major al Forţelor Armate ale Ucrainei.
Se încarcă comentariile...
