Într-un nou aviz, întocmit în urma vizitei de documentare din ianuarie 2018 a experţilor Comisiei la Chişinău, se menţionează că sistemul electoral din Moldova a fost modificat contrar recomandărilor internaţionale. Experţii menţionează că nu au fost înlăturate lacunele formulate în iunie 2017 - atunci când reprezentanţii Comisiei de la Veneţia şi Oficiului OSCE pentru instituţii democratice şi drepturile omului (ODIHR) au invocat lipsa de consens privind trecerea la sistemul electoral mixt şi existenţa riscului ca unii candidaţi să poată fi influenţaţi de oameni de afaceri şi grupuri de interese.

De noul aviz al Comisiei de la Veneţia a depins inclusiv ajutorul macrofinanciar de 100 de milioane de euro, promis Chişinăului de Comisia Europeană, avizul Comisiei de la Veneţia fiind solicitat de Parlamentul European. Şefa Serviciului de Acţiune Externă, Federica Mogherini, dar şi mai mulţi parlamentari europeni au menţionat anterior că asistenţa financiară pentru Moldova va fi deblocată doar atunci când recomandările Comisiei de la Veneţia vor fi îndeplinite. Iar luni, eurodeputatul lituanian Petras Auštrevičius a menţionat într-un interviu pentru „Europa Liberă” că fără îndeplinirea acestei condiţii politice (lăsarea în vigoare a sistemului electoral proporţional (alegerea deputaţilor pe liste de partid – n.n.), UE nu va mai trimite bani Guvernului de la Chişinău.

„De acum încolo, asistenţa macrofinanciară nu va mai fi acordată necondiţionat, ci doar după îndeplinirea condiţiilor comunicate acum un an. Este vorba de implementarea condiţiilor politice comunicate atunci: aplicarea recomandărilor Comisiei de la Veneţia cu privire la Codul electoral, schimbări în mass media şi lupta împotriva corupţiei. În acest moment, aspectele ce ţin de legea electorală sunt în prim plan”, a menţionat Auštrevičius.

Mesajul subtil de la TV pentru moldoveni: Noi condiţiile le-am îndeplinit. UE e de vină!

La TV totul arată însă, roz. Holdingurile mediatice controlate de PDM şi PSRM (partide ce au impus sistemul electoral mixt), care deţin împreună peste 80% din piaţă, „vorbesc” la unison despre faptul că Chişinăul a îndeplinit condiţiile impuse de UE şi că, cel târziu în luna aprilie, Guvernul urmează să primească prima tranşă din ajutorul macrofinanciar de 100 de milioane de euro din partea UE. Aşa spune şi premierul Pavel Filip, dar şi ministrul de Externe, Tudor Ulianovschi.

„Eu am spus nu o singură dată - am toată certitudinea că noi vom primi prima tranşă curând, cred că până în luna aprilie, după ultimele discuţii pe care le-am avut. Respectarea sau nerespectarea recomandărilor Comisiei de la Veneţia sau dacă vor fi corecte alegerile parlamentare, se va putea determina doar după alegerile parlamentare de la sfârşitul acestui an” – aşa a comentat Pavel Filip declaraţiile lui Petras Auštrevičius. Iar într-un interviu de săptămâna trecută, şeful diplomaţiei de la Chişinău, Tudor Ulianovschi, spunea că Moldova a îndeplinit condiţiile necesare pentru a primi prima tranşă din asistenţa macrofinanciară din partea UE.

Asta în timp ce şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Peter Michalko, menţiona recent că UE nu va debursa banii pentru Moldova fără ca experţii europeni să evalueze mai întâi cum autorităţile au implementat primele 10 condiţii impuse de Uniunea Europeană. Una din aceste condiţii se referă la complicaţiile din domeniul justiţiei despre care Michalko a vorbit fără menajamente diplomatice.

Nu renunţă la mixt şi lipsesc cetăţenii de dreptul la referendum legislativ

Deputatul PDM, Sergiu Sîrbu, care a participat, pe 16 şi 17 martie, la sesiunea plenară a Comisiei de la Veneţia a lăsat să se înţeleagă că guvernarea de la Chişinău va neglija în continuare recomandarea Comisiei în ceea ce priveşte sistemul electoral. „Este decizia suverană a statului – spune el. Iar de alte recomandări, cum ar fi cea vizând pragul electoral, se va ţine cont, - spune Sîrbu, - dar nu la alegerile parlamentare din 2018, ci la cele din 2022.

Cu câteva zile înainte de reuniunea Comisiei de la Veneţia, pe 12 martie, Comisia Electorală Centrală de la Chişinău, care ar urma să arbitreze şi scrutinul parlamentar de la sfârşitul acestui an, a refuzat, pentru a doua oară, înregistrarea grupului de iniţiativă al societăţii civile privind organizarea unui referendum legislativ de anulare a sistemului electoral mixt (votat în vara anului 2017 de PDM, PSRM şi PPEM), iar în Parlament a apărut o iniţiativă legislativă prin care cetăţenii Republicii Moldova vor fi lipsiţi de dreptul de a mai iniţia referendumuri legislative. „Se vor ţine cu dinţii de acest sistem mixt”, a comentat Ştefan Gligor, director de programe la Centrul de Politici şi Reforme din Moldova şi liderul grupului de iniţiativă.

„Dacă ei renunţă la sistemul electoral mixt – prin ei avându-l în vedere pe Plahotniuc, persoanele care îl înconjoară şi Partidul Democrat împreună cu acoliţii lor –, în momentul în care se întorc la sistemul proporţional, ei devin istorie, nu trec pur şi simplu în Parlament. De aceea, ei se vor ţine cu dinţii de acest sistem mixt, indiferent de ce spune Comisia de la Veneţia. Ei folosesc opinia Comisiei de la Veneţia numai atunci când separat extrag nişte poziţii de acolo ca să-şi argumenteze abuzurile”, a conchis Gligor.

Vitalie Călugăreanu - Deutsche Welle