Imperiul Otoman se întoarce în Balcani

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În timp ce Uniunea Europeană este îngrijorată din cauză că Moscova încearcă să-şi sporească influenţa în zona balcanică, Ankara îşi construieşte din ce în ce mai multe pârghii în acest spaţiu.

La un secol după ce otomanii au pierdut Balcanii, urmaşii fostului imperiu îşi fac loc în această zonă, ceea ce înseamnă că Uniunea Europeană, care încearcă să câştige influenţă în acest spaţiu, nu va avea de furcă numai cu Rusia, ci şi cu ambiţiile în creştere ale Turciei.

Interesul Bruxelles-ului pentru Balcani a crescut în ultima perioadă. Iar joi, liderii UE se vor întâlni cu omologii lor din şase ţări din Balcanii de Vest - Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Macedonia, Muntenegru şi Serbia - în capitala Bulgariei, Sofia. Este primul summit de acest tip începând din 2003.  

Cu această ocazie, UE va reafirma că uşa blocului comunitar va rămâne deschisă pentru această regiune, în timp ce liderii din Balcani se vor angaja, cel mai probabil, să implementeze reformele necesare pentru ca ţările lor să adere într-o bună zi la Uniunea Europeană. 

Reorientarea Bruxelles-ului spre zona de sud a Europei a fost determinată în mare măsură de temerile legate de rolul jucat de Moscova în această regiune, pornind de la livrarea de avioane de luptă Serbiei şi până la o presupusă implicare într-o tentativă de lovitură de stat în Muntenegru, notează Politico.eu într-o amplă analiză pe această temă. 

Însă liderii europeni şi-au exprimat îngrijorarea şi cu privire la influenţa în creştere a Turciei în Balcanii de Vest, mai ales de când această ţară a deviat spre autoritarism.

Luna trecută, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a plasat Ankara în aceeaşi categorie cu Moscova, afirmând în cadrul discursului pe care l-a susţinut în Parlamentul European că nu vrea ca Balcanii să se „îndrepte spre Turcia sau spre Rusia“, o afirmaţie care a iritat Ankara, inclusiv pe preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan.

Investiţii ghidate de interes

Dar Turcia consideră Balcanii drept parte a sferei sale naturale de influenţă, în contextul în care Imperiul Otoman, în perioada sa de glorie, s-a oprit abia la porţile Vienei.

De 15 ani, de când Erdogan se află la putere, Turcia a făcut eforturi considerabile, materializate inclusiv prin investiţii, pentru a avea pârghii politice, culturale şi economice în Balcanii de Vest.

A oferit ajutor de dezvoltare, a condus proiecte majore de infrastructură, a deschis universităţi, a restaurat moschei, a încurajat oamenii de afaceri turci să investească în regiune şi a promovat dialogul între comunităţile divizate.

Însă acţinile Ankarei au şi o latură ceva mai întunecată, scrie publicaţia anterior citată. Erdogan şi miniştrii turci au făcut presiuni asupra ţărilor balcanice pentru a lua măsuri împotriva adepţilor imamului Fethullah Gülen, aflat în SUA şi pe care care Ankara îl învinuieşte pentru tentativa de lovitură de stat din 2016 din Turcia.

Astfel, în martie, agenţia turcă de informaţii a adus şase presupuşi gülenişti din Kosovo în Turcia, aparent fără ştiinţa premierului din Kosovo, care, din cauza acestui caz, l-a concediat atât pe ministrul de interne, cât şi pe şeful agenţiei de spionaj. În acest timp, rudele celor şase bărbaţi au catalogat acţiunea drept „răpire“.

Influenţa Turciei în regiune este demonstrată  şi de planul lui Erdogan de a organiza un miting în capitala bosniacă Sarajevo pe data de 20 mai, înainte de alegerile anticipate prezidenţiale şi legislative care vor avea loc în iunie în Turcia. Anul trecut, înainte de referendumul constituţional din Turcia, ţările occidentale au interzis organizarea de manifestaţii similare pe teritoriul lor. 

Ankara respinge ideea de competiţie

Cu toate acestea, multe voci din Turcia, inclusiv din rândul celor critice la adresa guvernului, afirmă că rolul ţării lor în Balcanii de Vest nu intră în competiţie cu planurile UE în regiune, ci, mai degrabă, completează eforturile blocului comunitar.

„Turcia nu este Rusia“, a punctat fostul diplomat turc Sinan Ülgen, în prezent colaborator al centrului de reflecţie Carnegie Europe. În opinia sa, Ankara nu urmăreşte să determine ţările din Balcanii de Vest să nu se alăture UE, ci „dimpotrivă“.

La rândul său, un oficial din Ministerul turc de Externe, a exprimat, sub protecţia anonimatului, un punct de vedere similar. „Nu înţeleg, să vă spun sincer, de ce ei (oficialii europeni, n. red.) sunt îngrijoraţi cu privire la influenţa Turciei în Balcani“, a spus el. „Ne dorim să stabilim relaţii bune, ne-ar plăcea să facem comerţ cu ei, sprijinim integrarea euroatlantică. Este o situaţie în care toată lumea câştigă“, a adăugat oficialul.

Relaţii comerciale înfloritoare

Investiţiile turce şi comerţul au luat amploare în regiunea balcanică. Potrivit lui Murat Uğur Ekinci, analist specializat pe această zonă în cadrul SETA, un centru de reflecţie apropiat de guvernul de la Ankara, statisticile oficiale arată o remarcabilă creştere a comerţului Turciei cu regiunea Balcanilor de Vest, în creştere de la 435 de milioane de dolari (364 de milioane de euro) în 2002 la 3 miliarde de dolari (2,5 miliarde de euro) în 2016.

Totuşi, în ciuda acestei creşteri substanţiale, comerţul cu această regiune reprezintă doar o mică parte din totalul schimburilor comerciale ale Turciei. Volumul acestora cu Uniunea Europeană, de exemplu, se ridică la o valoare de aproximativ 145 de miliarde de euro. 

Însă Ankara speră că relaţiile sale economice cu Balcanii de Vest se vor extinde.

Cu ochii pe Serbia

Legăturile culturale, istorice şi religioase apropiate au făcut ca Turcia să fie partener firesc pentru ţările din Balcanii de Vest care au o considerabilă populaţie musulmană, cum ar fi Bosnia şi Herţegovina, Albania şi Kosovo. Însă mai surprinzătoare a fost înflorirea relaţiei politice şi comerciale cu Serbia, unde sentimentul antiturc era cândva răspândit.

Numai că interesele economice au convins ambele ţări să lase deoparte vechile animozităţi. Anul trecut, relaţiile comerciale dintre Serbia şi Turcia au ajuns la aproape 1 miliard de euro, potrivit Camerei sârbe de Comerţ. Cu doi înainte, valoarea lor era de 745 de milioane de euro.

Iar luna aceasta, când preşedintele sârb, Aleksandar Vucic, a fost în vizită la Ankara pentru a discuta despre proiecte de infrastructură şi nu numai, a proclamat Turcia drept „cea mai mare putere, cea mai puternică ţară în Balcani“, mulţumindu-i, totodată, lui Erdogan pentru că a adus investitori în Serbia. 

Dar nu prezenţa economică a Turciei în Balcani este cea care îngrijorează în general Bruxelles-ul. Uniunea Europeană se teme, de fapt, că Turcia poate câştiga influenţă politică în detrimentul său. 

În contextul în care Ankara, Moscova, Beijingul, dar şi statele din Golf sunt interesate economic şi politic de această regiune, guvernele din Balcanii de Vest ar putea dezvolta relaţii strânse cu parteneri mai puţini interesaţi de standardele democratice în comparaţie cu UE. 

Majoritatea analiştilor afirmă însă că eforturile Uniunii Europene de a încerca să reducă prezenţa Turciei în Balcani ar fi zadarnice, având în vedere legăturile istorice dintre părţi.

„UE trebuie să se adapteze la realitatea că influenţa Turciei nu este ceva ce (blocul comunitar, n. red.) poate preveni“, a afirmat Ülgen, adăugând că Bruxelles-ul ar trebui să se gândească cum ar putea lucra împreună părţile implicate pentru atingerea obiectivelor comune.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite