Iarna refugiaţilor dă frisoane Europei

Iarna refugiaţilor dă frisoane Europei

Mii de imigranţi continuă să ajungă în Balcani

Uniunea Europeană  a avertizat că se profilează o iminentă „catastrofă“ umanitară, în contextul în care zeci de mii de persoane continuă să traversează Balcanii către nordul continentului.

Ştiri pe aceeaşi temă

Peste 770.000 de persoane au sosit anul acesta în UE pe mare, punând în dificultate autorităţile frontaliere şi centrele de primire. Multe dintre ele au străbătut pe jos Balcanii, în căutarea unui refugiu sau unui loc de muncă în ţări ca Germania sau Suedia, iar fluxul migrator continuă în ciuda faptului că temperaturile au scăzut şi se apropie iarna.
 
Cele 28 de state membre UE s-au angajat să furnizeze experţi şi fonduri pentru a ajuta la gestionarea acestei urgenţe şi să împartă refugiaţi între ele. Însă resursele promise sunt mobilizate forte greu.
 
Agenţia europeană pentru protecţia frontierelor externe Frontex a solicitat, în cadrul unor eforturi de a gestiona afluxul, 775 de ofiţeri suplimentari, însă statele membre au oferit până în prezent doar jumătate. Slovenia a cerut să fie ajutată cu încă 400 de ofiţeri de poliţie. După aproape trei săptămâni, a primit promisiuni pentru mai puţin de jumătate. Un plan vizează o redistribuire a 160.000 de refugiaţi din Grecia şi Italia, însă abia 100 de persoane au fost mutate până în prezent.
 
Centre de triere în Balcani
 
Asselborn a anunţat că miniştrii au discutat despre înfiinţarea unor „centre de triere“ în Balcani, în care refugiaţii să fie înregistraţi şi să li se ofere informaţii în drumul către nord. Însă ei sunt nevoiţi să accepte să fie amprentaţi, ceea ce unii refuză. Ministrul francez de Interne Bernard Cazeneuve a declarat că ţara sa s-a angajat să primească 30.000 de refugiaţi „în săptămânile şi lunile următoare“.
 
Slovenia va instala la frontiera cu Croaţia „obstacole tehnice temporare“
 
 Slovenia va instala „în următoarele zile' la frontiera cu Croaţia „obstacole tehnice temporare“ pentru a controla mai bine afluxul de migranţi, dar va menţine deschise punctele de trecere a frontierei, a anunţat marţi premierul Miro Cerar,  citat de AFP. 
 
„Am decis să începem să construim în următoarele zile obstacole tehnice temporare la frontiera Schengen cu Croaţia. Aceste obstacole, printre care şi un gard dacă va fi necesar, vor avea drept scop să-i dirijeze pe migranţi spre posturile de frontieră“, a precizat şeful guvernului sloven în cadrul unei conferinţe de presă.
 
„Nu închidem frontiera. Vrem să asigurăm un flux controlat şi sigur de migranţi şi să prevenim o catastrofă umanitară“, a adăugat el.
 
Peste 170.000 de migranţi şi refugiaţi din Orientul Mijlociu, Asia şi Africa au trecut graniţa în Slovenia de la jumătatea lui octombrie, când Ungaria şi-a închis frontiera sudică cu Croaţia, redirecţionând fluxul de imigranţi spre Slovenia.
 
Miro Cerar a justificat măsura prin perspectiva unui nou aflux de 30.000 de persoane în următoarele zile, în condiţiile în care Austria intenţionează, potrivit şefului guvernului sloven, să plafoneze la 6.000 numărul de sosiri cotidiene.
 
„Frontierele noastre vor rămâne deschise dar vrem să punem capăt dispersiei şi să controlăm fluxul de o manieră care să-l reducă la un nivel gestionabil“, a dat asigurări Cerar.
 
„Dacă va fi necesar vom lua măsuri suplimentare... pentru că nu avem capacităţi suficiente să ne asigurăm că un număr mare de migranţi vor putea supravieţui iernii în Slovenia“, a precizat el.
 
Slovenia a devenit principala ţară de intrare a migranţilor în zona Schengen după închiderea de către Budapesta a frontierei sale cu Croaţia în noaptea de 16 spre 17 octombrie.
 
Cerar, care a precizat că i-a anunţat pe omologii săi austriac şi croat în privinţa măsurilor pe care intenţionează să le ia, a acuzat marţi lipsa de eficacitate a UE şi a statelor partenere în gestionarea crizei. Un summit al UE dedicat acestei chestiuni se desfăşoară miercuri şi joi în La Valetta, capitala Maltei.
 
„Angajamentele luate la Bruxelles de liderii ţărilor situate pe ruta orientală nu au fost respectate. Fluxul de migranţi nu este nici redus, nici încetinit“, a subliniat şeful guvernului sloven.
 
Serviciile germane avertizează:„panică şi haos“ în Balcani
 
Refugiaţii continuă să intre în Europa chiar în număr mai mare decât în lunile de vară, avertizează serviciile germane de securitate.
Din această cauză serviciile germane de securitate, dar şi MAE de la Berlin şi Oficiul pentru Migraţie şi Refugiaţi (BAMF), iau în calcul o eventuală închidere a graniţelor de către statele balcanice. 
 
Potrivit unui raport confidenţial obţinut de publicaţia „Welt am Sonntag“, în cazul unui astfel de scenariu, fără sprijinul UE, s-ar declanşa un fenomen de „panică şi haos printre refugiaţi şi autorităţi“.
 
Scenariile arată că, dacă Macedonia, Serbia, Croaţia, Slovenia şi Ungaria şi-ar închide graniţele, refugiaţii s-ar îndrepta către Bulgaria sau către Albania, de unde ar încerca să ajungă pe mare în Italia. Iar dacă Grecia ar returna refugiaţii în Turcia, aceştia ar putea ajunge în Italia, tot pe mare.  Ultimele date furnizate de ONU arată că mii de refugiaţi se află în acest moment în Balcani în drum spre Europa şi alţii continuă să vină. 
 
Preşedintele Bulgariei, Rosen Plevneliev, a convocat pentru ieri Consiliului Consultativ de Securitate Naţională, din cauza schimbărilor din „mediul geostrategic şi riscurile care rezultă din această situaţie pentru Bulgaria”. Participanţii la consiliu i-au  audiat pe directorii Serviciului Naţional de Informaţii şi  Serviciului pentru Informaţii militare şi pe miniştrii de Interne şi de Externe.
 
Presiuni asupra Germaniei
 
Preşedintele Consiliului European, polonezul Donald Tusk, a declarat, luni, că viitorul Europei depinde în mare măsură de modul în care Germania abordează criza migraţiei şi de felul în care celelalte state dau dovadă de mai multă solidaritate în înfruntarea comună a acestei provocări istorice, relatează Reuters. El a îndemnat Germania să dea dovadă de un leadership puternic, să ajute la securizarea frontierelor externe ale UE şi să protejeze Europa de ascensiunea populismului.
 
„Într-adevăr, dacă Europa va supravieţui ca un continent al libertăţii, statului de drept, respectării individului şi securităţii locuitorilor ei va depinde în mare măsură de germane“, a subliniat preşedintele UE.
 
Tusk a îndemnat la o „modificare“ a actualei politici europene în domeniu migrării, avertizând că zona Schengen de liberă circulaţie este ameninţată dacă frontierele sale externe nu sunt consolidate.
 
„În faţa amplorii fără precedent a valului de migranţi către Europa, trebuie să spunem simplu: Europa nu este capabilă să accepte toţi oamenii care vor să vină pe continentul nostrum“, a pledat Tusk.
 
„Haideţi să nu ne minţim singuri. Căderea Zidului Berlinului nu a abolit nevoia frontierelor ca atare“, a subliniat preşedintele UE. Liderii europeni poartă miercuri negocieri cu lideri africani pe tema controlului migraţiei, iar Tusk a convocat joi un miting informal pe tema refugiaţilor al şefilor de stat şi de guvern ai statelor membre UE.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările