INFOGRAFIE Iarna aduce gaze mai scumpe în Europa. Harta preţurilor

INFOGRAFIE Iarna aduce gaze mai scumpe în Europa. Harta preţurilor

Pe 15 noiembrie, preţul gazelor a atins cel mai ridicat nivel din ultimele şapte luni FOTO Reuters

Preţul gazelor a atins nivelul maxim al ultimelor şapte luni în Europa, pe fondul speculaţiilor comform cărora iarna care vine va fi una extrem de geroasă şi lungă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Temerile privind iarna grea pe care o anunţă meteorologii au ajuns şi la urechile investitorilor şi au început să-şi pună amprenta asupra cotaţiilor gazelor naturale în Europa. Vineri, preţul gazelor a atins cel mai ridicat nivel din ultimele şapte luni. Astfel, doar de la începutul acestei luni, preţurile au crescut cu 8%, reiese din datele compilate de agenţia de ştiri Bloomberg. Pe lângă prognozele nefavorabile, cotaţiile au fost afectate şi de îngrijorările privind o eventuală întrerupere a livrărilor din Rusia şi din Libia. 
 
Scumpirea poate fi explicată parţial prin echilibrarea naturală a pieţelor, însă temerile privind rezervele disponibile în prag de iarnă sunt cele care vor cauza scumpiri şi mai departe. „Săptămâna trecută, unele preţuri oferite erau mai mici decât cele din timp de vară. A fost nevoie să oferim mai mult pentru a atrage toate rezervele disponibile”, explică pentru publicaţia britanică „Financial Times” Thierry Bros, analist-senior pentru gaze naturale în cadrul grupului bancar Société Générale. 
 
Însă faptul că un gazoduct care leagă Libia de Italia, operat de compania energetică italiană Eni, s-a închis la mijlocul săptămânii a avut de asemenea un efect. Deocamdată, Eni nu a confirmat faptul că gazoductul este închis, aşa cum au declarat mai multe surse apropiate situaţiei, iar motivul pentru sistarea activităţii nu a fost nici el dezvăluit. Cu toate acestea, se vorbeşte despre consecinţele pe care le au protestele din Africa de Nord asupra exporturilor de hidrocarburi din regiune. 
 
Triburile de berberi din statele nord-africane au organizat periodic proteste pentru a cere o mai amplă reprezentare guvernamentală. Manifestaţiile lor au vizat deseori, în special în ultimele săptămâni, uzinele Eni din portul Mellitah din Libia. Săptămâna trecută, triburile au cerut ca exporturile de gaze prin acest gazoduct să fie sistate. 
 
Conducta are o capacitate anuală de 11 miliarde de metri cubi, volum ce reprezintă doar o fracţiune din necesarul de gaze naturale al Europei. Potrivit Société Générale, acest necesar se ridică la 450 de miliarde de metri cubi în fiecare an. Episodul coincide însă cu un moment în care şi importurile din Algeria ale italienilor au scăzut semnificativ. 
 
Deficitul de gaze din piaţa italiană se face simţit în toate ţările europene printr-o legătură simplă: dacă italienii nu-şi pot asigura consumul de la furnizorii tradiţionali din Africa de Nord, atunci importă mai mult de la ruşi. Astfel, celelalte ţări europene au acces la un volum mai mic din totalul furnizat de gigantul rus Gazprom. 
 
În plus, compania energetică din Rusia a atras săptămâna trecută atenţia asupra unor posibile deficite de gaze naturale, când a avertizat Ucraina că nu şi-a asigurat stocurile necesare pentru această iarnă. În plus, veşnicele dispute pe axa Kiev-Moscova pe tema importurilor de gaze naturale a dus la sistarea, încă o dată, a livrărilor Rusiei către Ucraina. 
 
O conductă vitală controlată de Gazprom trece prin Ucraina, aşa că fiecare intensificare a disputei aduce noi temeri privind siguranţa reţelei de transport de gaze ruseşti către Europa pe această rută. 
 
În 2009, Rusia a sistat exporturile către Ucraina în mijlocul unor tensiuni similare, iar întreaga Europa s-a confruntat cu deficite pe timp de iarnă. Un astfel de episod ar avea un impact mai redus astăzi, spun analiştii, iar aceasta pentru că Rusia şi-a asigurat de atunci rute alternative de transport care nu trec prin Ucraina. Totodată, recesiunea prelungită din Europa a dus la scăderea consumului de gaze naturale. 
 
„Europa se află într-o poziţie mult mai bună decât în 2009 pentru a face faţă unei astfel de întreruperi în livrările de gaze naturale, în mare parte pentru că a scăzut consumul”, explică Siamak Adibi, consultant-senior în cadrul companiei Facts Global Energy. 
 
 


CITEŞTE MAI MULT
 
În ultimul deceniu, exploatarea acestei resurse a împărţit statele şi opinia publică în două tabere, însă ultima perioadă a adus schimbări de poziţii surprinzătoare.
România mai are rezerve dovedite de gaze naturale pentru 10-15 ani, însă exploatarea resurselor neconvenţionale la scară industrială continuă să fie un capitol îndepărtat pentru piaţa românească.

Cum au ajuns gazele de cinci ori mai ieftine în SUA decât în Europa

Americanii plătesc în prezent aproximativ 70 de dolari pe mia de metri cubi de gaze. În acelaşi timp, peste Ocean, europenii cumpără gaze ruseşti cu 400 de dolari pe mia de metri cubi.

INFOGRAFIE Cum schimbă gazele de şist piaţa mondială a energiei

Declinul rezervelor tradiţionale a determinat petroliştii să acorde tot mai multă atenţie resurselor neconvenţionale de combustibili.
Una dintre cele mai mari companii care desfăşoară operaţiuni de explorare pentru gaze de şist a anunţat că a descoperit o formaţiune cu potenţial uriaş în nord-vestul Marii Britanii, alimentând speranţele guvernanţilor de la Londra privind o revoluţie a gazelor de şist după modelul Statelor Unite ale Americii.

România are rezerve de gaze de şist echivalente consumului pe 100 de ani

România are rezerve de gaze de şist de 1.444 miliarde de metri cubi, estimează Administraţia americană pentru informaţie în domeniul energiei (EIA), în condiţiile în care rezervele dovedite de gaze se plasează la 113 miliarde metri cubi, iar consumul anual este de aproximativ 14 miliarde metri cubi.

 

 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările