Viktor Ianukovici, din Rusia: Vremurile turbulente şi morţii de pe Maidan sunt rezultatul politicii iresponsabile a Vestului

0
Publicat:
Ultima actualizare:

La aproape o săptămână de la demiterea sa, Victor Ianukovici a susţinut, vineri, prima sa conferinţă de presă, în Rostov-pe-Don, oraş situat în sudul Rusiei, în apropiere de Marea Azov. Ianukovici a atras atenţia că el „nu a fost alungat” din ţară şi că puterea în Ucraina a fost preluată de un grup minoritar de pro-fascişti. Mai mult, el a declarat că criza ucraineană este rezultatul politicii iresponsabile a Vestului.

UPDATE 15.00 Declaraţiile preşedintelui demis al Ucrainei, Viktor Ianukovici, la conferinţa de presă susţinută în oraşul Rostov-pe-Don, situat în sudul Rusiei, în apropiere de Marea Azov:

Este vremea să anunţ decizia mea de a lupta pentru viitorul Ucrainei împotriva celor care se folosesc de terorare pentru a prelua puterea. 

Nimeni nu m-a demis. Eu am fost forţat să plec din Ucraina din cauza ameninţărilor primite la adresa vieţii mele şi a rudelor mele.

Puterea în Ucraina a fost preluată de tineri pro-fascişti, de nationalişti care reprezinta o minoritate a populaţiei ucrainene.

Soluţia pentru ieşirea din această situaţie? Aplicarea acordului semnat cu liderii opoziţie. Acordul a fost controversat, dar a fost totuşi semnat şi de liderii opoziţiei, alături de ministrii de Externe din trei ţări (Franţa, Germania şi Polonia, n.r.). Era o decizie critică la acel moment, elementele extremiste prezente în Maidan şi alte regiuni ar fi trebuit să predea armele, dar acest lucru nu a fost realizat. Kievul a fost inundat cu arme, de protestatari care au început pogromuri, au început să distrugă case, biserici. Civili nevinovaţi au suferit. Oamenii au fost jefuiţi şi bătuţi în stradă şi asta se iîntâmplă încă şi acum.

Actele de violenţă comise în Ucraine, cazurile de deces, toate activitatea de pe Maidan trebuie anchetate, iar toate armele confiscate de a civili. Parlamentul de la Kiev nu conduce acum, ci minoritarii radicali, fascişti din Maidan. Parlamentul de acum este ilegitim.

Este necesară o reformă constituţională până în septembrie 2014, prin care să restabilim atribuţiile preşedintelui, ale parlamentului. Trebuie să organizăm alegeri prezidenţiale în decembrie 2014 şi mai apoi să adoptăm noua Constituţie.

Văd soluţii de rezolvare a crizei, în primul rând prin aplicarea acordului semnat cu liderii opoziţiei. Acordul a fost rupt unilateral. Vestul trebuie să-si asume responsabilitatea pentru asta. 

Va fi greu să ieşim din această situaţie. Vremurile turbulente şi morţii de pe Maidan sunt consecinţele crizei politice, sunt rezultatul politicii iresponsabile a Vestului.  Dar Ucraina este o tara puternică şi vom ieşi din criză. 

Este necesară organizarea unui referendum, la care să supunem la vot mai multe aspecte stabilite anterior cu toate părţile. Trebuie să luăm în considerare toate regiunile Ucrainei. 

Întrebat de unul dintre ziariştii prezenţi la conferinţa de presă dacă îi este ruşine pentru ceva anume, Ianukovici a răspuns: „Ruşine? Mai degrabă aş dori să-mi cer scuze pentru veterani, pentru poporul ucrainean pentru ce s-a întâmplat, pentru că nu am avut destulă forţă să menţin stabilitate şi am permis ce se întâmplă acum în ţara noastră”.

Rugat să detalieze fuga sa din Ucraina, Ianukovici a răspuns: Eu nu am fugit nicăieri. Am plecat la Harkov. Când eram în Kiev am fost supus unor tituri de armă automată. Când am ajuns la Harkov, au apărut informaţii că grupuri radicale au ajuns şi acolo. Nu mi-a fost frică, nu este vorba de frică. Dar când am ajuns în Crimeea, am primit telefoane de la membrii familiei care mi-au spus că până şi nepoţii lor au fost puşi pe lista neagră.

Am venit aici să găsesc măcar un refugiu temporar. Mă voi întoarce la Kiev atunci când siguranţa mea şi cea a familiei mele vor fi asigurate. Dar nu am fugit. 

Despre o posibilă întâlnire cu Vladimir Putin, liderul de la Kremlin:

Nu m-am întâlnit cu Putin. Am avut o conversaţie telefonică şi am stabilit că ne vom întâlni atunci când situaţia va permite acest lucru. 

image

Despre situaţia din Crimeea:

Ce se întâmplă în Crimeea este un răspuns natural la schimbarea de regim de la Kiev, la preluarea controlului de către grupul de radicali, de către banii. Locuitorii Crimeei nu vor să plece capul şi nu se vor supune unui grup restrâns de naţionalişti ucraineni.

Militiile din Crimeea au fost formate de locuitori cu scopul de a-şi apăra familiile, casele, pe ei inşişi. Către populaţia Crimeei care mă aude, îi transmit: Evitaţi orice conflict, orice violenţă! Crimeea trebuie să rămână parte din Ucraina, păstrându-şi bineînţeles larga autonomie.

Despre alegerile prezidenţiale de pe 25 mai:

Nu voi participa la alegerile prezidenţiale, pentru că nu sunt constituţionale. Au fost stabilite de un Parlament şi de un Guvern ilegitime. Nu pot lua parte la ceva ce nu este în concordanţă cu legile Ucrainei.

Despre trupele eliberarea Iuliei Timoşenko:

M-am întâlnit cu cei care sunt membrii Berkut şi le-am cerut scuze. Ei sunt oamenii care au stat în Piaţă fără arme, care ne-au protejat în faţa cocktailurilor Molotov şi au luat loviturile destinate nouă, oficialilor. Vreau să-mi cer din nou iertare în faţa lor. Sunt nevinovaţi.

Nu ştiu care va fi destinul lui Timoşenko. Nu ştiu dacă va avea vreun viitor politic. Poporul ucrainean va da acest răspuns. Eliberarea ei este o problemă care trebuie analizată din punct de vedere legal, să evaluăm motivele pentru care a fost eliberată. Eu nu i-am dorit niciodată răul, nu am niciun fel de resentimente faţă de ea, dar acordul semnat de ea cu Rusia a adus pierderi de 20 de miliarde (de dolari, n.r.) pentru Ucraina, iar asta este o povară pentru poporul ucrainean. (Iulia Timoşenko a fost condamnată în 2011 la şapte ani de închisoare pentru abuz de putere, după ce, în calitatea de prim-ministru, a semnat acorduri în domeniul gazelor cu Rusia considerate dezavantajoase pentru statul ucrainean, n.r.)

Despre legitimitatea funcţiei de preşedinte al Ucrainei pe care şi-o invocă Ianukovici: 

Există acte şi fapte. Legile au fost trecute prin forţă de Parlament, de Guvern, de sâmbătă încoace. Eu nu le-am semnat, nu am promulgat legile, deci nu au cum să fie puse în aplicare. Nu am fost îndepărtat şi nici obligat să plec de la preşedinţie în baza unor norme constituţionale.

Despre rolul Rusiei în criza ucraineană:

Ucraina a fost întotdeauna un partener strategic al Rusiei, din motive economice, legaturi istorice. Cred că Rusia va actiona şi, din câte ştiu caracterul lui Vladimir Putin, sunt surprins de ce a fost aşa reţinut, de ce a păstrat tăcerea. Aceasta e o mare întrebare. 

Odată ce mă voi întâlni cu Putin, îi vor înţelege atitudinea. 

Trebuie să păstrăm parteneriatele încheiate cu Rusia. Între Rusia, Ucraina şi Uniunea Europeană trebuie să existe o cooperare trilaterală. Şi noi ne-am oferit să cooperăm. Comerţul cu Rusia valorează 60 de miliarde de dolari. În doar 18 luni am pierdut 15 miliarde din cauza discuţiilor tensionate. Situaţia economică, precum şi dificultatea în implementarea standardelor şi a cerinţelor europene ne-au determinat să amânăm negocierile cu Uniunea Europeană. UE nici nu ne-a oferit alternative sau despăgubiri pentru pierderile pe care, inevitabil, le-ar fi avut atât economia ţării, cât şi muncitorii ucraineni. 

Nu ar fi corect să spun ce trebuie să facă Rusia azi. Totuşi, Rusia nu poate rămâne indiferentă, deoparte, la distanţă de destinul unui partener atât de important, unui vecin cum este Ucraina. Nu accept nicio tentativă asupra integrităţii teritoriale, a suveranităţii Ucrainei.

Eu sunt preşedintele legitim al Ucrainei, ales prin vot liber şi democratic de poporul ucrainean. Rămân preşedintele Ucrainei. 


Jurnalişti aşteptând apariţia lui Viktor Ianukovici, într-o sală de conferinţe din oraşul rus Rostov-pe-Don

image

Joi, la cinci zile de la demiterea sa, Viktor Ianukovici a aterizat pe o bază aeriană militară din Rusia, fiind escortat de avioane de vânătoare, a transmis agenţia de presă locală DonInformBuro. „Avionul cu preşedintele demis la bord a fost escortat de mai multe avioane de vânătoare. Boomul motoarelor supersonice al aeronavelor militare a fost auzit timp de jumătate de oră în nord-vestul oraşului Rostov-pe-Don, unde este situat aeroportul”, informează DonInformBuro. Ianukovici stă într-o locuinţă privată din oraş, nu într-o clădire de protocol pentru oficialii guvernamentali, şi nu au fost mobilizaţi agenţi de securitate suplimentari, a mai transmis presa locală. 

În ziua aterizării în Rusia, Viktor Ianukovici a transmis, printr-un comunicat, că se consideră în continuare preşedintele Ucrainei. Totodată, el a clasificat drept ilegitime deciziile luate de Parlamentul de la Kiev, care a votat destituirea sa şi a instaurat guvernul de tranziţie. Ianukovici a cerut Rusiei să îi garanteze „securitatea personală” în faţa „extremiştilor”. O sursă din structurile puterii de la Moscova a declarat că „cererea a fost aprobată pe teritoriul Federaţiei Ruse“, informează ITAR-TASS şi Interfax.

Ianukovici susţine o declaraţie de presă vineri, din oraşul rus Rostov-pe-Don, situat în apropiere de marea Azov. Potrivit Ria Novosti, conferinţa are loc la ora 17.00 (ora Moscovei), respectiv 15.00, ora României.

    

image


Localizarea pe hartă a oraşului rus Rostov-on-Don FOTO Captură Google Maps

Autorităţile ucrainene au emis un mandat internaţional de arestare pe numele lui Ianukovici şi sunt determinate să-i aducă în faţa justiţiei, notează „The Kyiv Post”. Preşedintele demis este acuzat de „omor în masă”, 90 de cazuri de deces din Piaţa Independenţei (EuroMaidan) din Kiev fiindu-i imputate.

Procuratura Generală de la Kiev a transmis, vineri, că va emite o cerere de extrădare pe numele lui Ianukovici, dacă se confirmă faptul că acesta este în Rusia, informează „The Kyiv Post”.

image

Totodată, proeuropeanul Arsenîi Iaţeniuk (foto dreapta), desemnat joi, în unanimitate, premier al Guvernului de tranziţie de către Parlamentul de la Kiev, a declarat că Ianukovici este responsabil de jefuirea trezoreriei ucrainene, după ce şi-a însuşit 70 de miliarde de dolari în ultimii trei ani.

„Vom face tot posibilul pentru a ne asigura că avem toate documentele necesare pentru ca Ianukovici, Vitali Zaharcenko (fost ministru de Interne, n.r.) şi Viktor Psonka (fost procuror general, n.r.) să poată fi căutaţi de Interpol”,a afirmat vicepremierul ucrainean Vitali Iarema. Pe de altă parte, în Ucraina circulă zvonuri potrivit cărora Ianukovici încă emite decrete prezidenţiale. În faţa acestor zvonuri, vicepremierul Iarema a declarat: „Sunt doar diversiuni. Ianukovici este mort din punct de vedere politic, iar toate deciziile sale nu au nicio putere juridică”. 


Citeşte şi:

Contrarevoluţia rusă. Scop: recâştigarea Ucrainei

„Situaţia din Republica Autonomă Crimeea se precipită. Este o tentativă coerentă a Rusiei de a face ceea ce nu a reuşit în Republica Moldova şi în Georgia: să recâştige întrega întindere teritorială a statului-victimă folosind un cap de pod”, scrie Dan Nicu, analist politic pe zona Europei de Est.

Vocea Rusiei: „A venit timpul pentru o Primăvară Europeană. Probabil că experienţa Crimeei va fi atât de plăcută încât alte regiuni îi vor urma exemplul”

Ediţia în limba română a publicaţiei „Vocea Rusiei” publică astăzi un text prin care autorul transmite că „ocuparea clădirilor guvernamentale din Crimeea este o parte integrantă a protestului paşnic şi democratic”, iar că exempul oferit de separatiştii din peninsulă probabil că va fi „atât de incitant, iar experienţa atât de plăcută, încât şi alte regiuni (nu numai din Ucraina) să-i urmeze exemplul”.

De ce se află Crimeea în centrul intereselor strategice ale Rusiei

Noul punct fierbinte în criza din Ucraina, Peninsula Crimeea reprezintă centrul intereselor strategice ale Rusiei, care şi-a asigurat influenţa asupra Caucazului şi vestului Europei prin Flota Mării Negre şi baza militară de la Sevastopol, unde sunt dislocaţi 10.000 de soldaţi ruşi.

Rusia a anunţat că va apăra „fără compromisuri“ drepturile compatrioţilor săi din Ucraina

Rusia va apăra drepturile compatrioţilor săi într-o manieră „puternică şi fără compromise“, a declarat joi Ministerul de Externe rus, în timp ce tensiunile se amplifică în Crimeea, singura regiune din Ucraina locuită preponderent de etnici ruşi, relatează Reuters.

VIDEO Adevărul Live: Pregătiri de război în vecinătatea României. Se va separa Crimeea de Ucraina?

Tensiunile în creştere din Republica Autonomă Crimeea au fost dezbătute la Adevărul Live de Dan Nicu, analist politic pe zona Europei de Est, de Marius Văcărelu, specialistul în geopolitică, de Cristian Unteanu, corespondentul la Bruxelles, şi de Ion M. Ioniţă, redactor-şef „Historia”, discuţie moderată de jurnaliştii Liviu Iolu şi Călin Nicolescu.

Crimeea, noua ambiţie a Rusiei, pregătită pentru investiţii masive

Guvernul rus a creat un program de investiţii în valoare de cinci miliarde de dolari destinat întreprinderilor ruse din Crimeea, republică autonomă rusofonă din sudul Ucrainei, afectată în prezent de tensiuni separatiste, relatează cotidianul rus „Kommersant”.

FOTO VIDEO Tancuri la intrarea în capitala Crimeei. Parlamentul şi guvernul, ocupate de bărbaţi înarmaţi. Două persoane au murit, 35 sunt rănite

Vladimir Putin a declarat stare de alertă pentru trupele armate ruse şi a mobilizat avioane de luptă la graniţa cu Ucraina. La intrarea în Simferopol, capitala peninsulei Crimeea, se află tancuri ruseşti care „aşteaptă paşnic pe marginea drumului”. Parlamentul şi Guvernul peninsulei au fost ocupate de grupuri pro-ruse, cu arme automate. Noaptea trecută, mai multe trupe şi echipamente militare au plecat din portul Sevastopol.

Rusia anunţă că-şi consolidează prezenţa militară în Crimeea pentru „protejarea flotei”

Rusia a decis să consolideze protecţia flotei sale din Crimeea, republică autonomă rusofonă din sudul Ucrainei devastată de tensiuni separatiste, a anunţat miercuri ministrul rus al Apărării, citat de AFP.

Precedentul Osetia de Sud. Urmează Crimeea? 

Un rapel necesar: conflictul ruso-georgian din 2008. A fost declanşat după declaraţia unilaterală de independenţă a acestei provincii georgiene cu o majoritate de locuitori de origine rusă. Rezultatul a fost o victorie fulgerătoare a armatei ruse care se află şi azi în zonă, Osetia de Sud fiind separată complet, de facto, de Georgia, cu puţine şanse de restabilirea a suveranităţii georgiene asupra teritoriului respectiv. Am reamintit acest episod urmărind acum dezvoltările neliniştitoare din zona Crimeii, scrie Cristian Unteanu, corespondent de presă la Bruxelles, pe blogul său de pe adevarul.ro.

Sudul Ucrainei fierbe: steagul Rusiei a fost dat jos de pe o clădire oficială din Simferopol, capitala regiunii Crimeea

Steagul Rusiei a fost dat jos de pe o clădire oficială din Simferopol, capitala Crimeei. Acesta a fost arborat acolo pentru o perioadă scurtă de timp de către protestatarii care cer în continuare un referendum asupra „statutului“ regiunii autonome.

Nave ruseşti au ajuns pe coasta ucraineană a Crimeii. Cresc temerile asupra unei invazii

Nave militare ruseşti transportând soldaţi au ajuns pe coasta ucraineană a peninsulei Crimeea, potrivit site-ului rus de informaţii flot.com, alimentând temerile experţilor că ar putea reprezenta începutul unei anexări a regiunii autonome ucrainene, Crimeea, de către Rusia, anunţă publicaţia online International Business Times.

Ucraina, Rusia, UE şi SUA: miza nescrisă a bătăliei

Totuşi, de ce există atîtea îngrijorări grave, tensiuni extreme şi nelinişti de securitate privind Ucraina? Este oare în joc numai şi numai destinul democraţiei în Ucraina şi miza este o integrare într-un orizont mediu de timp în UE? Sau, dincolo de ceea ce se petrece pe acestă scenă extrem de vizibilă, se desfăşoară o încleştare majoră de forţe, poate cea mai importantă de după căderea Cortinei de Fier?

„The Financial Times”: Rusia este pregătită pentru un război în Crimeea

Un înalt funcţionar de la Moscova a declarat sub protecţia anonimatului că Rusia este pregătită să lanseze o ofensivă militară în Crimeea, republică autonomă din Ucraina, pentru a interveni în favoarea populaţiei ruse majoritare şi pentru a-şi apăra bazele militare.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite