Guvernului turc îi pare rău pentru capetele sparte
0Plecat într-un turneu prin Africa de Nord, premierul turc Recep Tayyip Erdogan l-a lăsat la vatră pe adjunctul său, Bülent Arinç, care ieri, după o întrevedere cu preşedintele Abdullah Gül, a adoptat aceeaşi atitudine sfidătoare ca şeful său.
„Îmi prezint scuzele tuturor celor care au fost victimele violenţelor, pentru că sunt sensibili la apărarea mediului“, a afirmat Arinç, lăsând să se înţeleagă că singurul motiv pentru care zeci de mii de oameni au ieşit în stradă a fost protejarea copacilor din Parcul Gezi din Istanbul, acolo unde a început revolta populară în urmă cu o săptămână. Astfel, guvernul de la Ankara ignoră adevăratul motiv al protestelor naţionale: refuzul categoric faţă de „islamizarea“ societăţii turce.
„Protestele continuă, pentru că în faţa unei cereri cetăţeneşti, nepolitice, perfect legitime, premierul a avut o reacţie arogantă. În felul acesta, el a descărcat o tensiune care deja exista în societatea turcă (...) Turcia a demonstrat că tancurile politice care împing spre autoritarism nu sunt acceptate de societatea civilă“, a declarat ieri Petre Roman, fost premier, la „Adevărul Live“. De asemenea, Arinç a cerut naţiunii să înceteze manifestaţiile, afirmând că guvernul turc respectă „diferitele moduri de viaţă“ ale tuturor cetăţenilor şi asigurând că protestele ecologiste au fost „juste şi legitime“.
Potrivit Asociaţiei Medicilor din Turcia, duminică şi luni, peste 3.000 de manifestanţi au fost răniţi, dintre care 26 se află în stare gravă sau chiar critică, notează agenţia de presă rusă RIA Novosti. Luni seară, cu puţin înainte de miezul nopţii, un tânăr în vârstă de 22 de ani a murit la spital, după ce a fost împuşcat în timpul unui protest organizat în sudul ţării. Prima victimă a protestelor sângeroase din Turcia a fost un tânăr manifestant care a fost ucis, duminică seară, la Istanbul, după ce o maşină a intrat în mulţimea care protesta.
Disensiuni în partid
Erdogan, considerat cel mai puternic politician de la Ataturk încoace, se confruntă cu o mişcare de o amploare inedită de la venirea la putere a formaţiunii sale, Partidul Dreptăţii şi Dezvoltării (AKP), în 2002. Protestele au scos la lumină şi disensiunile din interiorul partidului de guvernământ, cel mai bine reliefate de „Posta“, cotidianul cu cel mai mare tiraj din Turcia. Citându-l pe preşedintele Gül, ziarul titra: „Democraţia nu înseamnă doar alegeri“. În faţa concepţiei plebiscitare despre democraţie a „sultanului” Erdogan, care consideră că poate face ce vrea fiindcă dispune de majoritate parlamentară, preşedintele republicii, perceput ca fiind mai moderat, a ţinut să reamintească faptul că, „în afară de alegeri, există alte mijloace de a exprima opinii diferite şi critici, mai ales prin intermediul manifestaţiilor cu caracter paşnic“.
Bursa — în scădere, turiştii — speriaţi
Sângeroasele proteste, care la ora actuală s-au extins în toată ţara, au început să afecteze din punct de vedere financiar ţara, lovind atât în Bursă, cât şi în industria turistică. Luni, moneda naţională a Turciei s-a depreciat semnificativ în raport cu dolarul american, cursul ajungând aproape de cel mai slab nivel din ultimele 18 luni, potrivit CNBC. Şi investitorii au arătat că sunt îngrijoraţi, Bursa de la Istanbul înregistrând cele mai mari pierderi din 2001 încoace, notează EFE. „Pentru bursa turcă e a doua zi în scădere, undeva la 10%, deci nu e o glumă. Să ne amintim ce s-a întâmplat în 1999, la ultima criză a Turciei: trei bănci turceşti s-au închis în România“, a atras atenţia Dan Petre, fost secretar de stat în MAE, la „Adevărul Live”.
Protestele, la care ieri s-au alăturat şi suporterii celor mai importante echipe de fotbal din Istanbul – Fenerbahce, Galatasaray şi Beşiktaş –, ţin în şah şi sectorul turistic, care a înregistrat în ultimele zile anularea a 40% din rezervările hoteliere din Istanbul. „În ultimele două zile, hotelurile din Piaţa Taksim şi împrejurimile ei au început să se golească. Anulările de rezervări sunt de până la 30 sau 40 la sută“, a declarat, pentru ziarul turc „Milliyet“, Timur Bayindir, preşedintele Uniunii Hotelurilor şi Investitorilor Turistici.
Garanti Bank, al treilea mare grup bancar din Turcia, a anunţat ieri că există clienţi care şi-au retras economiile şi au decis să-şi anuleze cardurile de credit, în semn de protest faţă de modul în care divizia de media a grupului, Dogus Holding, a relatat protestele antiguvernamentale, informează Reuters.
Cine îi poate ţine piept lui Erdogan
Contestată acum în stradă de segmentul liberal al societăţii turce, guvernarea premierului Tayyp Recep Erdogan s-a bazat, timp de aproape un deceniu, pe largi victorii electorale, obţinute mai ales în zonele rurale, conservatoare, dar şi în cele urbane, antreprenoriale.
Totuşi, nemulţumirea faţă de guvern datează de mai mult timp, mai ales pe fondul suspiciunilor că Partidul Dreptate şi Dezvoltare (AKP) ar încerca islamizarea ţării, după ce a început o campanie de schimbare a elitei tradiţionale a Turciei, elita kemalistă, credincioasă idealurilor statului laic. Partidul a fost acuzat că ar sprijini inclusiv prin credite foarte convenabile afacerile susţinătorilor săi.
Începând din 2005, au existat campanii susţinute de angajare a poliţiştilor fideli cauzei şi idealurilor AKP. Furia populaţiei la adresa poliţiei vine şi de aici, fiind văzută ca fidelă AKP. De curând, guvernul a luat o decizie, care încă n-a fost legiferată, prin care se înlocuiesc firmele de securitate din şcoli, inclusiv universităţi, cu poliţişti, situaţie care nu este pe placul tinerilor, mai ales al studenţilor. Partidele din opoziţie sunt însă extrem de slabe. Şi nu există nici un proiect coerent care să se opună partidului de guvernare.
Partidul Republican al Poporului (CHP), kemalist, laic, ar putea câştiga, în eventualitatea unor alegeri legislative anticipate, undeva la 20% din voturile electoratului turc. Bazinul electoral al AKP este unul conservator şi stabil, iar aceste proteste de stradă pot induce cel mult suspiciuni în rândul maselor, susţin analiştii.
CITEŞTE TOATE ARTICOLELE DESPRE PROTESTELE DIN TURCIA
Un tânăr în vârstă de 22 de ani a murit luni la spital după ce a fost împuşcat în timpul unei manifestaţii din sudul Turciei, a anunţat televiziunea privată NTV, citată de AFP. Este vorba de al doilea deces legat de puternicele manifestaţii care zguduie ţara de aproape o săptămână pentru a protesta faţă de partidul guvernamental islamo-consevator Justiţie şi Dezvoltare (AKP).
Mii de manifestanţi au ocupat din nou, luni după-amiază, Piaţa Taksim din Istanbul, forţele de ordine intervenind cu gaze lacrimogene şi tunuri cu apă. Multe voci se întreabă, în caz că situaţia va degerera, dacă armata va interveni şi de partea cui.
Prima victorie a pieţei în faţa lui Erdogan
Premierul Recep Tayyip Erdogan a dat înapoi duminică şi a anunţat că nu va mai construi un mall în Piaţa Taksim, însă acest gest nu a pus capăt protestelor naţionale.
Pe cine se sprijină „regimul Erdogan“
Contestată acum în stradă de segmentul liberal al societăţii turce, timp de aproape un deceniiu guvernarea premierului Tayyp Recep Erdogan s-a bazat pe largi victorii electorale, obţinute mai ales în zonele rurale, conservatoare, dar şi în cele urbane, antreprenoriale.
EDITORIAL Proteste în Turcia: de ce ţine MAE cu poliţia turcă?
Ministerul român de Externe pur şi simplu cauţionează o intervenţie poliţienească larg criticată drept excesivă. Cel puţin aşa se exprimă.
Preşedintele Abdullah Gul şi premierul Tayyip Erdogan au viziuni diferite când vine vorba de protestele ce au cuprins cele mai importante oraşe din Turcia.
Context Politic: Piaţa Taksim vs. Piaţa Universităţii (începuturi)
Notă: majoritatea textelor preluate mai jos sunt de vineri seara / sâmbătă dimineaţa. Deja atunci manifestaţiile din Turcia erau cu un ordin de mărime faţă de ce am avut noi în România şi la fel erau şi represiunile. Sâmbătă seara, conform unor rapoarte, vorbeam deja de două ordine de mărime peste ce am avut în România, adică sute de mii de oameni.
Protestatarii din Turcia au creat o campanie pe site-ul de crowdfunding Indiegogo pentru a strânge banii necesari cumpărării unei pagini de publicitate în ziarele „New York Times“ sau „Washington Post“.
Atunci când Recep Tayyip Erdogan vindea simiţi şi limonadă pe străzile vechiului Istanbul, Turcia era prinsă într-un vârtej de lovituri de stat date cu ajutorul armatei. Ţara tânjea la marginea Europei, iar turcii tradiţionalişti erau consideraţi pătura inferioară a societăţii. În 2011, ţara condusă de politicianul condamnat la închisoare pentru declaraţiile extremiste avea una dintre cele mai mari rate mondiale de creştere economică.
Cum au apărut protestele în Turcia după decenii de linişte politică şi prosperitate
Chiar şi în acest moment, mii de turci continuă să protesteze faţă de guvern şi de acţiunile sale profund nedemocratice. Televiziunile locale transmit imagini cu atacurile brutale ale poliţiei împotriva demonstranţilor paşnici care au ajuns să-şi verse năduful în Piaţa Taksim din Istanbul.
Cursul de schimb al monedei naţionale a Turciei şi acţiunile companiilor autohtone au fost afectate negativ de incidentele violente care s-au amplificat în ultimele zile, reflectând îngrijorarea pieţelor internaţionale faţă de problemele din Turcia.
Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a făcut apel la calm luni, după un sfârşit de săptămână marcat de proteste violente, cerând oamenilor să nu se lase provocaţi de manifestaţii organizate, în opinia sa, de „elemente extremiste”, transmite Reuters. Erdogan a spus că serviciile secrete turce investighează posibila implicare a unor ţări străine în organizarea protestelor din ultima săptămână.
FOTO VIDEO Protestele din Turcia, în imagini
Protestele din Turcia, declanşate sâmbătă în Piaţa Taksim din centrul Istanbulului, s-au extins în peste 60 de oraşe. Mai bine de 1.700 de oameni au fost reţinuţi de forţele de ordine în primele trei zile de manifestaţii, iscate pe fondul unui protest ecologist susţinut faţă de construirea unui mall în Piaţa Taksim.
Protestele violente din toată ţara l-au făcut pe premierul turc Recep Tayyip Erdogan să dea înapoi în ceea ce priveşte mall-ul care urma să fie construit în cazarma ce va înlocui piaţa Taksim din Istanbul. Erdogan, care este tot mai des criticat pentru „islamizarea” ţării, a anunţat că va construi o moschee în simbolica piaţă, scrie pe prima pagină de luni a cotidianului turc „Hurriyet”.
Zeci de mii de oameni au luat cu asalt bulevardele celor mai importante oraşe din Turcia şi s-au bătut cu poliţia începând cu noaptea de duminică şi până în zorii zilei de luni. Au fost cele mai dure confruntări după patru zile de proteste.
Mai mulţi protestatari turci s-au luptat cu poliţiştii din Istanbul încă de la primele ore ale zilei de luni. Unele dintre sediile locale ale Partidului Dreptăţii şi Dezvoltării, condus de premierul Recep Tayyip Erdogan, au fost incendiate duminică noapte, marcând intrarea în cea de-a patra zi de proteste violente.
Protestele care au avut loc pe Bulevardul Istikal, centrul vibrant al Istanbului, acolo unde sunt cele mai importante magazine si locurile de distracţie ale turcilor, nu înseamnă chiar ceva nou.
Piaţa Taksim este una dintre emblemele oraşului Istanbul. Aici este locul in care locuitorii se adună fie la petrecerile de Revelion, fie ori de câte ori doresc să îşi ceară drepturile.
VIDEO De ce au dat foc turcii Istanbulului
O manifestaţie ecologistă, declanşată în urmă cu o săptămână la Istanbul, s-a transformat într-o mişcare anti-guvernamentală de proporţii ce s-a extins în aproape toată ţara.
EDITORIAL: Suleyman contra premierului Erdogan
„Ei spun că masacrăm copacii. Noi am plantat aproximativ două miliarde de copaci“, spune premierul Erdogan (citat de CNN) în timp ce nu înţelege – sau se face că nu înţelege – de ce au ieşit oamenii furioşi în centrul oraşului Istanbul. Oamenii îşi cer drepturile, iar politicianul le răspunde „veniţi să-mi număraţi copacii!“. Este un tip de discurs arogant care cred că vă sună cunoscut, scrie Liviu Iolu, jurnalist, pe blogul său de pe adevarul.ro.
VIDEO „Suleyman Magnificul“, în mijlocul protestatarilor din Turcia
Printre manifestanţi, jurnaliştii l-au surprins pe actorul Halit Ergenc, care-l interpretează pe sultanul Suleyman, în serialul „Suleyman Magnificul”.
Cenzura mass-media din Turcia creează dezinformare şi confuzie printre cetăţeni
Protestele din Turcia au trecut la un alt nivel odată cu încălcarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor, în timp ce administraţia premierului Recep Erdogan abuzează de putere. Mare parte din turci sunt privaţi de informaţii, mass-media şi reţelele sociale fiind cenzurate, ceea ce a creat confuzie în rîndul cetăţenilor.
Gazele lacromigene, furtunurile cu apă şi scandările au pus stăpânire pe Istanbul. La scurt timp, protestele au cuprins şi alte oraşe, ca Ankara, Izmir, Bodrum. Moldovenii care se află în aceste zile în Turcia spun că au simţit gazul lacrimogen care a fost împrăştiat în cantităţi mari.
FOTO VIDEO Cum s-a transformat protestul ecologist din Turcia într-unul antiguvernamental violent
Zeci de răniţi şi aproape o mie de persoane arestate. Acesta este bilanţul a două zile de confruntări violente cu poliţia în numeroase oraşe ale Turciei, unde o manifestaţie împotriva planurilor de renunţare la un parc din Istanbul s-a transformat într-o mişcare antiguvernamentală de proporţii.
Se încarcă comentariile...
