Guvernul norvegian renunţă la planul de a penaliza cerşetoria, după un val de critici internaţionale

Norvegia şi Suedia s-au confruntat cu o creştere a numărului de cerşetori în ultimii ani, în condiţiile în care membri ai comunităţii rome din România şi Bulgaria călătoresc spre nord

Guvernul norvegian a anunţat joi că renunţă la planurile de a penaliza cerşetoria, după ce Partidul de Centru (de opoziţie) a decis să nu susţină acest proiect legislativ, în urma criticilor generate pe plan internaţional, relatează site-ul TheLocal.no.

Guvernul de dreapta din Norvegia a fost nevoit să renunţe la proiectul care prevedea amenzi şi pedepse cu închisoarea de până la un an pentru cerşetori, dar şi pentru persoanele care îi ajută. Partidul de Centru şi-a retras sprijinul, ceea ce înseamnă că proiectul Guvernului nu ar fi putut obţine majoritatea de voturi în Parlament.

Legea ar fi permis ca orice persoană să fie acuzată de complicitate cu cerşetorii, dacă le oferea transport, adăpost sau provizii. Coaliţia de guvernământ a argumentat că propunerea viza traficanţii de persoane şi bandele criminale, dar a generat un val de proteste şi acuzaţii conform cărora Guvernul vrea să scoată actele caritabile în afara legii.

"Pedepsirea oamenilor care ajută cerşetorii nu este acceptabilă", a declarat liderul parlamentar al Partidului de Centru, Marit Arnstad, citat de agenţia NTB. Alţi oponenţi ai proiectului apreciază că acesta îi vizează în mod incorect pe imigranţii romi şi unii au ameninţat cu o campanie de nesupunere civilă. "Norvegia, o ţară în care preferăm să luptăm împotriva săracilor, nu a sărăciei", a scris un oponent pe Twitter.

Noul coordonator naţional pentru cetăţeni europeni vulnerabili din Suedia, Martin Valfridsson, a criticat proiectul de lege, apreciind că Guvernul norvegian "încearcă să penalizeze sărăcia". Martin Valfridsson, care şi-a început luni mandatul de coordonator, un post creat pentru a face faţă sosirii în Suedia a unui număr mare de persoane fără adăpost din România şi Bulgaria, a respins abordarea Norvegiei. "Răspunsul meu imediat este că nu văd aceasta ca o soluţie pentru Suedia, să transformi cererea sau oferirea de ajutor într-o infracţiune (...). Norvegia încearcă să penalizeze sărăcia", a declarat el.

Presa internaţională a criticat de asemenea proiectul de lege împotriva cerşetoriei din Norvegia, apreciind că oamenii simpli riscă pedepse cu închisoarea între şase luni şi un an dacă ajută un cerşetor, fie şi numai oferindu-i ceva de mâncare sau de băut.

Ehsan Fadak, editorialistul publicaţiei suedeze Aftonbladet, care a criticat în 2013 Norvegia numind-o "o ţară egoistă care tratează săracii ca pe animale", a acuzat acum Partidul Progresului (de dreapta) că promovează această lege pentru a-şi îmbunătăţi rezultatele în sondajele de opinie.

Vidar Brien-Karlsen, secretar de stat în Ministerul norvegian al Justiţiei şi membru al Partidului Progresului, a declarat însă că această lege era necesară pentru că poliţia are nevoie de autoritate pentru a combate reţelele organizate de cerşetorie. "Trebuie să oferim poliţiei autoritatea legală pentru a-i contracara pe cei care aduc cerşetori aici, adesea în grupuri mari", a subliniat el.

Norvegia şi Suedia s-au confruntat cu o creştere a numărului de cerşetori în ultimii ani, în condiţiile în care membri ai comunităţii rome din România şi Bulgaria călătoresc spre nord.

Valfridsson a precizat că Suedia intenţionează să îi ajute pe aceşti imigranţi şi că vrea să coopereze cu autorităţile din România şi Bulgaria pentru a-i încuraja pe cerşetori să se întoarcă în ţările lor. "Voi călători în România şi Bulgaria pentru a vedea cum pot îmbunătăţi coordonarea între Suedia şi organizaţiile de acolo. Majoritatea cerşetorilor nu vor să fie în Suedia, ei vor să fie alături de familiile lor. Pe termen lung, cerşitul pe stradă nu este o soluţie", a declarat oficialul suedez.