Fiecare îşi manifestă bucuria altfel: Horst Seehofer spune că e un „ministru federal de Interne foarte mulţumit“, în timp ce ministrul finanţelor şi vicepreşedintele social-democraţilor, Olaf Scholz, salută sfârşitul unui „teatru de vară“.  

După mai multe săptămâni de certuri, cele trei formaţiuni politice din coaliţia de la Berlin - Partidul Creştin-Democrat (CDU), Partidul Creştin-Social (CSU) şi Partidul Social Democrat (SPD) - au căzut de acord asupra unui document de două pagini, intitulat „Organizarea şi controlarea politicii de migraţie“. Soluţia de compromis prevede ca migranţii să fie interceptaţi la frontiera germano-austriacă, iar în cazul în care au depus deja o cerere de azil în alt stat al UE, ei urmează să fie trimişi înapoi în ţara respectivă.      

Sfârşitul unei crize guvernamentale 

Până acum nu era clar dacă social-democraţii vor accepta compromisul celor două partide conservatoare CDU şi CSU de la începutul acestei săptămâni. Mărul discordiei a fost în primul rând „noul regim de frontieră“ cu aşa-numite „centre de tranzit“ propuse de ministrul de interne Horst Seehofer (CSU). Joi, el a spus că „partenerii de coaliţie au probleme cu acest termen“. Pentru a nu-i indispune pe social-democraţi, s-a eliminat cuvântul „centru“ şi s-a introdus formula “procedură de tranzit“, care îi vizează, potrivit declaraţiilor lui Seehofer, doar pe migranţii care au depus deja o cerere de azil în altă ţară. 

Conform prevederilor constituţiei germane, întreaga „procedură de tranzit“ urmează să dureze cel mult 48 de ore şi să se desfăşoare în apropierea punctelor de frontieră, în facilităţile poliţiei germane. „În ceea ce priveşte numărul celor care trec prin această procedură, ne aşteptăm să nu fie mai mulţi de zece deodată, probabil chiar mai puţini“, a spus Olaf Scholz. În primele trei luni ale anului 2018, doar 248 de persoane au solicitat azil la frontiera germano-austriacă. 

Seehofer: „Migranţii nu sunt în detenţie“ 

Şefa social-democraţilor, Andrea Nahles, a subliniat că nu vor exista „niciun fel de lagăre“. Cu această declaraţie, ea a reacţionat la reproşurile din rândurile partidului pe care îl conduce şi din opoziţie, conform cărora conservatorii ar urmări înfiinţarea unor centre de detenţie pentru refugiaţi la frontiera germano-austriacă. Horst Seehofer a dezminţit existenţa unor astfel de planuri: „Ei nu sunt în detenţie. Există un motiv pentru care cineva nu are voie să intre în Republica Federală, dar persoana respectivă poate să meargă în orice alt loc din lume.“

Deutschland Asylstreit Koalitionsausschuss Seehofer (picture-alliance/dpa/K. Nietfeld)

Ministrul de Interne Horst Seehofer vrea o politică de migraţie mai restrictivă

Din perspectiva lui Horst Seehofer, aceste alte locuri ar trebui să se afle, în cazu ideal, în statul UE în care migrantul a depus deja o cerere de azil. Dar n-ar fi deloc uşor, din moment ce Austria a refuzat să primească solicitanţi de azil respinşi de Germania, pe care nu-i mai primeşte însă nici statul UE în care au depus prima cerere de azil. Nici premierul ungar Viktor Orban nu s-a arătat înclinat spre compromisuri în această problemă. Un acord cu Italia, ţara în care ajung pe moment cei mai mulţi migranţi, pare aproape exclus - guvernul de la Roma blochează astfel de propuneri.   

Speranţa unor acorduri bilaterale 

Întrebat de o jurnalistă ce se va întâmpla dacă nu se va ajunge la un acord cu Italia, Horst Seehofer a răspuns: „Nu m-am ocupat niciodată de scenarii, de lucruri care nu s-au întâmplat încă şi poate nici nu se vor întâmpla“. Alternativele vor fi analizate doar după ce au fost încercate toate modalităţile de a găsi o soluţie de cooperare, a explicat ministrul federal de interne. El speră la o ieşire din dilema actuală în cadrul discuţiei trilaterale cu Italia şi Austria programată pentru miercurea viitoare.  

Şefa SPD, Andrea Nahles, a subliniat că hotărârile coaliţiei de la Berlin vor fi puse în practică doar dacă există acorduri bilaterale cu alte ţări. Cu toate că nu pare prea probabil să se ajungă prea curând la acorduri de acest fel, Andrea Nahles a calificat compromisul cu CDU şi CSU din seara de joi drept „soluţie bună“. SPD a mai anunţat că va fi propusă o nouă lege a imigraţiei care să reglementeze accesul personalului calificat din străinătate, un proiect pe care social-democraţii îl prezintă deja ca pe un succes. 

La doar câteva zile după o criză guvernamentală, în cadrul căreia se vorbea despre o demisie a ministrului de interne şi despre o ruptură în interiorul coaliţiei, pe moment domneşte armonia. Persoana care nu a comentat compromisul privind azilul e tocmai cancelara Angela Merkel. În final, ei îi va reveni probabil sarcina să negocieze acorduri cu alte ţări privind primirea refugiaţilor respinşi de Germania. 

Marina Strauß - Deutsche Welle