Guvernul britanic, profund divizat privind Brexit. Scoţia ameninţă cu independenţa

Guvernul britanic este profund divizat cu privire la calendarul şi modalităţile de ieşire din UE. Pe acest fond, premierul scoţian a readus în discuţie ideea independenţei pentru ca Scoţia să rămână în Uniunea European[.

Theresa May şi-a adunat miniştrii în bucolica reşedinţă de vară de la Chequers  pentru a marca sfârşitul perioadei de concediu. Dar chiar dacă dosarul Brexit ar fi trebuit totuşi să ocupe un loc  în minţile miniştrilor în cursul lunii august, nimic nu a avansat, scrie „Le Figaro“.

Prim-ministrul a reiterat formula "Brexit înseamnă Brexit", dar o formulă în mod intenţionat vagă, astfel că nimeni nu ştie ce înseamnă cu adevărat. Calendarul, ca şi mijloacele, rămân în ceaţă.

O ceaţă care nu ascunde însă diviziunile profunde din cadrul guvernului său cu privire la aspectele concrete ale ieşirii din UE.

Chiar şi cei trei miniştri care se ocupă de problemă au viziuni diferite, chit că toţi sunt eurofobi. Între ei, ostilitatea este atât de profundă, încât cu greu pot sta împreună într-o singură încăpere,  după cum afirmă un observator conservator.

Hard-linerii David Davis, ministrul pentru Brexit şi Liam Fox, ministrul pentru comerţ internaţional, cred că ieşirea va avea ca rezultat ieşirea de pe piaţa unică. Aceasta, la schimb cu eliberarea de obligaţia de a accepta libertatea de circulaţie intraeuropeană, câtă vreme Londra şi-a câştigat controlul asupra politicii migraţiei. Acest lucru ar exclude un model de asociere similar cu al Norvegiei. În timpul vacanţelor sale în Elveţia, Theresa May a avut timp să studieze modelul local al relaţiilor cu UE. O opţiune puţin probabilă, deoarece implică libertatea de stabilire a cetăţenilor europeni. Toţi ochii se întorc acum către Canada ca model pentru schiţare  a unei noi legături cu Europa.

Pe de altă parte, Boris Johnson consideră că ar fi un compromis  cu Bruxelles, prin găsirea unui echilibru între libertatea de circulaţie a persoanelor şi  menţinerea în cadrul pieţei unice. Dar pentru fostul ministru Nigel Lawson, această încercare de "a negocia ceea ce nu este negociabil" e pierdere de vreme.

Spre disperarea euroscepticilor, la Foreign Office sectoare întregi ale administraţiei sunt rezistente împotriva Brexit şi caută să împingă decizia cât mai mult posibil. La rândul său, ministrul Economiei, Philip Hammond, arată puternic susţinător al menţinerii în cadrul pieţei europene, vitale pentru economia Marii Britanii. Motiv pentru care suporterii Brexitului îl torpilează: "Dorinţa de a rămâne pe piaţa comună este o modalitate codificată de respingere a referendumului", după cum spunea parlamentarul copnservator Jacob Rees-Mogg.

În ciuda declaraţiilor sale aparent ferme, Theresa May refuză să părăsească ambiguitatea. Iar calendarul deja începe să alunece. După menţionarea "sfârşitul anului", ca dată a iniţierii procedurii de divorţ (prin invocarea articolului 50), urmată de doi ani de negocieri, acum vorbim de primele luni ale anului 2017.

Dar notificarea ar putea fi amânată până la sfârşitul anului viitor sau chiar 2018! Acest lucru ar însemna o ieşire efectivă în jurul anului 2020. Ceea ce va pune serios la încercare răbdarea adepţilor mai înfierbântaţi ai Brexitului. Fostul lider al partidului eurofob UKIP Nigel Farage semnalează deja "o acumulare a frustrărilor", în rândul persoanelor care au votat să părăsească Europa. El ameninţă să-şi reconsidere demisia dacă lucrurile nu se pun repede în mişcare.

 Premierul scoţian, Nicola Sturgeon, a susţinut vineri că a sosit momentul potrivit pentru a se aborda din nou tema separării Scoţiei de Marea Britanie şi le-a cerut scoţienilor să-şi ia destinul în propriile mâini, transmite agenţia EFE. 

 Într-un discurs rostit în localitatea Stirling, ea a apreciat că declararea independenţei Scoţiei este 'singura modalitate de protejare' a intereselor acesteia în contextul ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană.

„Cred că a sosit momentul ca partidul nostru să conducă o nouă dezbatere despre independenţă“, a insistat Nicola Sturgeon, care este şi liderul Partidului Naţional Scoţian (SNP), evocând posibilitatea unui nou referendum pentru separarea de Marea Britanie, astfel încât Scoţia să poată rămâne în Uniunea Europeană.

La referendumul desfăşurat cu doi ani în urmă, votul majoritar al scoţienilor a fost împotriva independenţei. Însă şefa guvernului de la Edinburgh consideră că referendumul de anul acesta prin care britanicii au ales ieşirea din UE ar putea să fi schimbat opţiunea scoţienilor, care au votat majoritar pentru rămânerea în blocul comunitar.

„Nu dau nimic ca sigur, dar am impresia că sprijinul faţă de independenţă va creşte dacă va fi clar că este cea mai bună formulă, singura de fapt, de a ne proteja interesele“, a argumentat Sturgeon.

„Regatul Unit în care Scoţia a votat să rămână s-a schimbat substanţial şi prin urmare s-au schimbat şi argumentele pentru a vota pentru sau împotriva independenţei“, a estimat ea admiţând că scoţienii nu se tem doar că vor fi scoşi din UE împotriva voinţei lor, ci şi de faptul că nu vor mai fi în piaţa comună a blocului comunitar.

Premierul scoţian a menţionat de asemenea că odată ce guvernul de la Londra va activa articolul 50 din Tratatul de la Lisabona — prin care se declanşează formal procesul ieşirii unei ţări din Uniunea Europeană şi care stabileşte un termen legal de doi ani pentru negocierea termenilor părăsirii blocului comunitar — această decizie a Londrei va fi valabilă pentru toate entităţile Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, deci şi pentru Scoţia.

„Ca premier, nu voi sta cu braţele încrucişate şi nu voi permite ca acest lucru să se întâmple fără să ne luptăm“, a mai spus Nicola Sturgeon.

Totuşi, într-un sondaj publicat tot vineri, 54% dintre scoţienii intervievaţi s-au pronunţat pentru împotriva independenţei Scoţiei, în timp ce 46% ar opta pentru separarea de Marea Britanie.