Grupul de la Vişegrad dă semne de dezbinare

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Grupul de la Vişegrad (V4), format din Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia, începe să aibă probleme în ceea ce priveşte unitatea. În timp ce cehii şi slovacii caută să aibă legături apropiate cu Franţa şi Germania, Ungaria şi Polonia optează pentru a provoca Bruxelles-ul, scrie Politico.eu într-o analiză pe această temă.

Totuşi, adaugă publicaţia citată, Ungaria, care deţine preşedinţia rotativă a grupului V4, afirmă că nu este vorba despre o împărţire în două tabere.

„Clopotele de alarmă au sunat privind unitatea Vişegrad, însă (...) suntem încă aici“, a afirmat joi ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, după o întâlnire la Budapesta a unor oficiali de rang înalt ai grupului şi omologi ai lor din cadrul Parteneriatul Estic.

Politico afirmă însă că tocmai modul în care cele patru state au tratat întâlnirea de la Budapesta sugerează că există probleme în cadrul V4. Mai precis, în timp ce Polonia şi Ungaria au fost reprezentate la nivel de ministru de Externe, Slovacia şi Cehia au trimis secretari de stat.

În plus, în ultimele luni au existat semnale că liderii Cehiei şi Slovaciei au ajuns la concluzia că este în interesul ţărilor lor să aibă o relaţie apropiată cu Franţa şi Germania, mai ales în contextul în care Parisul şi Berlinul au sugerat că vor să adopte o nouă linie pentru integrarea europeană, după alegerile legislative federale din Germania, care vor avea loc pe data de 24 septembrie. 

Luni, premierul ceh, Bohuslav Sobotka, a propus ca statele Uniunii Europene care nu utilizează euro ca monedă naţională să poată participa cu titlul de observator la reuniunile miniştrilor de Finanţe din ţările Eurogrupului, pentru a „încuraja încrederea reciprocă“ în cadrul blocului comunitar.

Totodată, în urmă cu numai câteva săptămâni, premierul slovac, Robert Fico, a afirmat că „fundamentele“ politicii sale constau în a fi „aproape de inima UE, aproape de Franţa, de Germania“.

Atitudinea celor doi lideri contrastează cu cea adoptată de cei din Polonia şi Ungaria, două ţări care sunt departe de a fi pe aceeaşi lungime de undă cu Comisia Europeană, dar şi cu guverne occidentale în privinţa migraţiei şi chiar a statului de drept.

Petr Jezek, membru al Parlamentului European, reprezentând mişcarea centristă ANO, care conduce în sondajele de opinie privind alegerile parlamentare din Cehia, care vor avea loc în octombrie, a tras şi el un semnal de alarmă. 

Deşi a afirmat că, pe termen lung, Grupul de la Vişegrad este „un format util pentru cooperarea regională“, Jezek s-a aratăt rezervat cu privire la situaţia actuală. „Mă tem că executivul din Polonia şi, într-o anumită măsură, cel din Ungaria nu sunt cele cu care ar trebui să se facă prea mult echipă“, a spus el, potrivit publicaţiei citate.

De altfel, chiar dacă liderii ţărilor din V4 îşi declară angajamentul faţă de grup, oficiali din Slovacia şi Cehia încep să scoată în evidenţă şi importanţa altor relaţii în plan extern.

„Vişegrad nu este singurul pilon pe care Cehia îşi construieşte politica sa central-europeană“, a afirmat Tomas Kafka, director al Departamentului pentru Europa Centrală din cadrul Ministerului ceh al Afacerilor Externe, invocând dialogul strategic cu Germania şi cooperarea cu Austria şi Slovacia.

De celalată parte, guvernul premierului ungar Viktor Orban a încercat să folosească V4 drept un instrument pentru consolidarea poziţiei şefului executivului de la Budapesta pe scena europeană. 

„Orban şi Kaczynski (Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului aflat la putere în Polonia, PiS) ar vrea să vadă Vişegradul ca un teren fertil pentru o «contrarevoluţie culturală» în UE, contrabalansând Europa liberală, federalistă a Germaniei şi Franţei“, a afirmat Peter Kreko, director al grupului de reflecţie Institutul de Capital Politic, cu sediul la Budapesta. 

Tot el a afirmat că, la rândul lor, Austria, Germania şi Franţa au lucrat la subminarea coeziunii V4.

De altfel, un semn clar că guvernele din Europa Occidentală nu-i tratează la fel pe toţi membrii Grupului V4 a venit săptămâna trecută, când preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a fost într-un turneu în Europa Centrală şi de Est. El a ales să se întâlnească la Salzburg, în Austria, cu premierul ceh şi cu cel slovac, dar a ocolit Polonia şi Ungaria. 

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite