Grupul de la Vişegrad cere UE să acţioneze „strict în limita competenţelor“ şi să nu se transforme într-o federaţie

Grupul de la Vişegrad cere UE să acţioneze „strict în limita competenţelor“ şi să nu se transforme într-o federaţie

Liderii Grupului de la Vişegrad  premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, premierul Slovaciei, Robert Fico, premierul Ungariei, Viktor Orban şi premierul desemnat al Cehiei, Andrej Babis

Grupul Vişegrad a cerut Uniunii Europene să acţioneze "strict în limita competenţelor", după o serie de critici şi în contextul în care Bruxellesul vrea să condiţioneze accesul la fonduri UE de respectarea normelor statului de drept, iniţiativă care vizează mai ales Polonia, Ungaria dar şi România.

 În cursul unei reuniuni organizate vineri în Budapesta, liderii Ungariei, Poloniei, Slovaciei şi Cehiei au adoptat o poziţie comună privind necesitatea reformării Uniunii Europene în contextul ieşirii Marii Britanii. Grupul Vişegrad nu este de acord cu planul Germaniei, Franţei şi Comisiei Europene privind aprofundarea integrării la nivelul Uniunii Europene.
 
Liderii statelor grupului de la Vişegrad au estimat că Uniunea Europeană are nevoie de un „nou proiect“, în care să fie ascultată şi părerea ţărilor central-europene şi care să se concretizeze într-o alianţă a statelor naţionale suverane, nu într-o federaţie, dar care să dispună de o armată comună, scrie Reuters .
 
"Europa are nevoie de un nou proiect. Trebuie să vorbim de o alianţă a naţiunilor libere, nu de un imperiu", a declarat premierul Ungariei, Viktor Orban, citat de Reuters. 
 
Orban a subliniat că cele patru ţări ale Grupului de la Vişegrad împărtăşesc aceleaşi valori în ce priveşte familia, religia, suveranitatea şi opoziţia faţă de imigraţie. 
 
În opinia sa, un nou plan pentru reforma Uniunii Europene trebuie să cuprindă o clauză privind crearea unei societăţi bazate pe muncă. Europa trebuie să revină în vârful dezvoltării tehnologice şi are nevoie de o armată proprie, consideră Orban. Dar, în loc să devină un fel de „state unite ale Europei“, blocul comunitar ar trebui să fie o alianţă a naţiunilor libere, a apreciat el.
 
Orban crede că toate aceste lucruri sunt posibile, iar singura întrebare, în opinia sa, este dacă Europa are un leadership suficient de puternic pentru a atinge astfel de obiective.
 
La rândul său, premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a pledat pentru o "Europă puternică, integrată", dar formată din state membre naţionale şi suverane, respingând practic tendinţele în sensul unui eventual model federal. El a pledat de asemenea pentru crearea unei armate europene, pe care o consideră necesară nu doar din cauza „agresiunii din est, dar şi pentru a lupta împotriva terorismului şi pentru a aborda criza migraţiei“.
   
Premierul slovac Robert Fico a criticat faptul că statele central-europene sunt considerate „oaia neagră“ a Europei doar pentru că au păreri diferite în chestiuni cum ar fi cotele obligatorii de refugiaţi. El a descris proiectul grupului de la Vişegrad drept o „poveste de succes“ şi a asigurat că aceste ţări vor susţine un proiect pro-european, însă a insistat că trebuie ascultată şi vocea lor.
 
Aceasta a fost şi solicitarea premierului ceh Andrej Babis, care a cerut „depolitizarea“ Comisiei Europene şi un rol sporit al statelor membre în adoptarea deciziilor în cadrul instituţiilor comunitare. El a sugerat că grupul de la Vişegrad nu trebuie să se extindă către alte ţări, însă ar putea în schimb să caute aliaţi pe anumite subiecte.

România, deşi nu face parte din Grupul de la Vişegrad, dar fiindcă la reuniune au luat parte şi alte state din regiune- Bulgaria, Croaţia şi Slovenia - a fost reprezentată de o delegaţie condusă de Alexandru Potor, secretar de stat responsabil de problematica afacerilor europene", potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltarii Rurale.
 
Polonia şi Ungaria sunt criticate frecvent de Uniunea Europeană din cauza abaterilor de la standardele democratice. În plus, cele patru ţări din Grupul Vişegrad au denunţat solicitările de a primi refugiaţi extracomunitari în cadrul sistemului de redistribuire pe bază de cote stabilit de Comisia Europeană.
 
 Pe fondul tensiunilor cu state vest-europene şi cu instituţiile comunitare, Grupul Vişegrad a cerut Uniunii Europene să acţioneze "strict în limitele competenţelor" şi să respecte drepturile ţărilor de a efectua reforme politice naţionale.
 
"Instituţiile UE trebuie să trateze în mod egal toate statele membre şi să acţioneze strict în limitele competenţelor pe care le au. Dreptul statelor membre de a efectua reforme interne în cadrul propriilor competenţe trebuie respectat", a transmis Grupul Vişegrad. În materie de imigraţie, Ungaria, Polonia, Slovacia şi Cehia au evocat necesitatea măsurilor pentru "protejarea eficientă şi responsabilă a frontierelor externe", "prin evitarea aplicării de cote obligatorii care sunt ineficiente şi au generat deja disensiuni în Europa".
 
Cele patru ţări au pledat în favoarea menţinerii bugetului UE pentru agricultură şi pentru dezvoltarea statelor central şi est-europene, exact în contextul în care Uniunea Europeană discută despre bugetul pentru perioada 2021-2027 şi este evocată ideea condiţionării accesului la fonduri comunitare de respectarea principiilor statului de drept.
 
"Purtăm discuţii pentru a pregăti definirea condiţiilor care trebuie îndeplinite de statele membre pentru a putea primi fonduri din partea contribuabililor europeni. Definiţia va fi o descriere mai exactă a ceea ce înţelegem prin stat de drept. Din punctul meu de vedere, este vorba de un sistem funcţional al justiţiei independente care trebuie să existe în statele membre", a declarat vineri Věra Jourová, comisarul UE pentru Justiţie, Consumatori şi Egalitate de gen.
 
"Este vorba de banii contribuabililor. Trebuie să avem garanţii că există sisteme judiciare independente şi că se respectă normele statului de drept", a subliniat Jourová în cursul unei vizite la Sofia.
 
Ideea este împărtăşită de Corina Creţu, comisarul UE pentru Politici Regionale. "Trebuie să găsim un mecanism pentru garantarea normelor statului de drept. Sunt valori fundamentale care trebuie respectate", a declarat Corina Creţu, pentru publicaţia Der Spiegel, precizând că toate statele membre trebuie să fi ştiut în momentul aderării la UE că "nu au doar beneficii, ci şi obligaţii şi responsabilităţi".
 
Conform publicaţiei Der Spiegel, un mecanism care ar condiţiona accesul la fonduri comunitare de respectarea normelor statului de drept ar viza în principal ţări precum Polonia, Ungaria şi România.
 
Comisarul UE pentru Justiţie, Věra Jourová, dă asigurări că planul nu vizează doar anumite ţări. "Nu intenţionăm sancţionarea statelor membre", a subliniat Vera Jourova la Sofia, potrivit publicaţiei Die Welt.
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: