Grecia, noua democraţie iliberală a Europei?
0
La un an de la preluarea mandatului de către premierul Kyriakos Mitsotakis, Grecia începe un viraj spre autoritarism şi reacţionarism.
La 7 iulie 2019, Kyriakos Mitsotakis devenea premier al Greciei şi formaţiunea sa politică, Noua Democraţie, prelua puterea de la Syriza, un partid al stângii radicale. Pe atunci, partidul conservator câştiga alegerile cu 39% din voturi şi promitea „revenirea la normalitate” după un deceniu de crize economice, sociale şi politice. La un an distanţă, revenirea la normalitate este lăsată uitării, fiindu-i preferate autoritarismul şi reacţionarismul, scrie jurnalistul Alexandros Kottis pentru versiunea franceză a portalului revistei „Slate”.
În 13 luni de guvernare, premierul Kyriakos Mitsotakis, în vârstă de 52 de ani, a întreprins mai multe acţiuni în stilul Ungariei lui Viktor Orban şi Poloniei conduse din umbră de Jaroslaw Kaczynski.
Noua lege a manifestaţiilor face parte din aceste acţiuni. Sub pretextul „securizării” spaţiului public, această lege prevede mai ales desemnarea unui organizator de protest, care să devină apoi responsabil în cazul escaladării situaţiei, dar şi sancţiuni penale pentru participanţii care participă la manifestaţii neautorizate. În timp ce răspunde aşteptărilor micilor comercianţi din centrele oraşelor, electoratul tradiţional al Noii Democraţii, noua lege descurajează practic protestele.
Potrivit unui colectiv de avocaţi, legea este pur şi simplu „neconstituţională”. Fostul premier socialist George Papandreou o califică la rândul lui drept „antidemocratică”. „Această lege aminteşte de timpul în care Grecia nu avea regim parlamentar (1967-1974)”, subliniază Spyros Sakellaropoulos, profesor de sociologie politică la Universitatea Panteion din Atena.
De altfel, legea a fost adoptată într-un context de creştere a brutalităţii poliţiei şi de înmulţire a atingerilor la drepturile omului, fapt remarcat în repetate rânduri de Amnesty International.
Decesul tânărului Vassilis Maggos, survenit la 13 iulie, la o lună după ce a fost bătut de forţele de ordine în timpul unei manifestaţii, a redeschis dezbaterea asupra impunităţii poliţiei.
În afară de mâna liberă lăsată forţelor de ordine, Guvernul Mitsotakis este arătat cu degetul pentru politica sa migratorie, notează jurnalistul grec, un cunoscut colaborator al agenţiei France-Presse.
Această politică este cristalizată mai ales prin ostilităţile din mare împotriva migranţior, acolo unde autorităţile elene recurg uneori la forţă pentru a-i întoarce înapoi, după cum arată mai multe anchete realizate de ONG-uri şi presa internaţională. Pus în faţa evidenţelor, Atena le respinge, catalogându-le drept „fake news”-uri, aşa cum e la modă în prezent în rândul politicienilor şi autorităţilor care fug de explicaţii.
În ceea ce priveşte presa, „principalii săi deţinători sunt oameni de afaceri care fac afaceri cu statul”, explică Nikos Smyrnios, profestor de ştiinţe ale comunicării la Universitatea din Toulouse.
Avem de-a face cu „dreaptă neoreacţionară care aplică o politică tot mai autoritară”, este de părere Spyros Sakellakopoulos.
„Nu suntem la nivelul Ungariei, dar există clar semnele unui viraj spre autoritarism şi reacţionarism”, conchide politologul Ilias Nikolakopoulos.
Se încarcă comentariile...
