Grecia trebuie să se prezinte cu temele la control la Bruxelles dacă doreşte să evite falimentul

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Grecia trebuie să prezinte, luni, reformele pe care urmează  să le implementeze dacă doreşte să aibă acces rapid la finanţare. Guvernul elen a trimis un set de măsuri vineri creditorilor UE şi FMI pentru a preveni intrarea ţării în faliment în luna aprilie.

Creditorii Greciei analizează în acest weekend o nouă listă de reforme înaintată de guvernul de la Atena pentru a determina dacă măsurile propuse sunt suficiente pentru deblocarea ultimei tranşe din împrumutul de 240 miliarde de euro acordat în 2010, în valoare de 7 miliarde de euro, relatează BBC.

Reformele propuse vineri, care vizează, printre altele, măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale, accelerarea privatizărilor şi majorarea taxelor pentru băuturile alcoolice şi ţigări, sunt menite să crească veniturile la bugetul de stat cu 3 miliarde de euro, potrivit autorităţilor elene.

Aceasta este a doua listă de reforme pe care Grecia a prezentat-o principalilor creditori externi (Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional) în decurs de o lună, după ce prima listă a fost aspru criticată de miniştrii de Finanţe din zona euro, din cauza lipsei unui plan detaliat pentru revitalizarea economiei elene. 

Reprezentanţii eurozonei au cerut zilele trecute ca statul elen să prezinte în detaliu reformele, în schimbul deblocării fondurilor, iar premierul Alexis Tsipras trebuie să arate că Grecia poate recâştiga încrederea în promisiunile sale, au spus sursele, citate de Bloomberg.

Oficialii au lăsat deschisă posibilitatea ca Grecia să primească 1,2 miliarde de euro care au fost alocate susţinerii sistemului bancar, ei arătând că statul elen nu poate accesa aceste fonduri din cauza unei piedici de natură tehnică. În consecinţă, Grecia trebuie să arate că va continua schimbările cerute de creditori, pentru a a obţine din nou sprijin financiar.

Grecia a primit şi o veste bună miercuri, când Banca Centrală Europeană a majorat din nou plafonul pentru fondurile disponibile băncilor elene prin programul de finanţare de urgenţă ELA (emergency liquidity assistance), urcând plafonul cu circa 1 miliard de euro, la peste 71 miliarde de euro.

Decizia BCE atenuează o parte din presiunea de finanţare a sistemului bancar, pe termen scurt, dar Tsipras trebuie să găsească o soluţie pe termen lung. Oficialii europeni au avertizat că Grecia poate rămân fără bani în următoarele câteva săptămâni, dacă nu ajunge la un acord cu creditorii instituţionali.

Reformele care vor fi prezentate trebuie analizate de creditorii instituţionali, iar apoi de reprezentanţii ministerelor de Finanţe, în primele zile ale săptămânii viitoare, a precizat una dintre surse.

Grecii şi-au golit depozitele 

Depozitele bancare din Grecia au scăzut în februarie la cel mai redus nivel din ultimii 10 ani, din cauza blocajului politic dintre guvernul elen şi creditorii ţării, care sporeşte riscul unei ieşiri a ţării din zona euro.

Date publicate joi de Banca Greciei arată că depozitele populaţiei şi companiilor au scăzut luna trecută cu 5%, la 140,5 miliarde de euro, cel mai redus nivel atins după martie 2005, transmite Bloomberg.

Grecii au retras circa 23,8 miliarde de euro din sistemul bancar în ultimele trei luni, respectiv 15% din baza totală a depozitelor.

Băncile din Grecia depind de facilitatea de urgenţă ELA (emergency liquidity assistance), controlată de Banca Centrală Europeană (BCE), pentru a face faţă retragerilor de fonduri.

Fitch retrogradează ratingul Greciei, din cauza "riscurilor ridicate" asupra datoriei

Agenţia de notaţie financiară Fitch Ratings a retrogradat vineri ratingul datoriei Greciei cu două trepte, la "CCC", arătând spre "riscul ridicat" în discuţiile dintre Atena şi creditorii săi internaţionali.

"Lipsa de acces la piaţă, incertitudinile asupra unei deblocări rapide (a ajutorului internaţional) şi tensiunea din sectorul bancar grec au pus o presiune extremă asupra finanţării statului grec", justifică agenţia de notaţie într-un comunicat, citat de AFP.

BCE pune presiune pe Atena

În vreme ce Banca Centrală Europeană ţine băncile elene pe linia de plutire prin credite de urgenţă, ea elimină ultima posibilitate rămasă guvernului elen de a se finanţa, scrie DW.

Potrivit unor relatări apărute în presă, Banca Centrală Europeană a cerut băncilor elene să nu majoreze volumul obligaţiunilor emise de statul elen, aflate în portofoliul lor. Măsura se referă inclusiv la obligaţiunile pe termen scurt, aşa-numitele T-bills.

Cererea a fost făcută din două motive, explică Martin Faust, din cadrul Frankfurt School of Finance. El a declarat pentru DW: "Pe de-o parte, situaţia din Grecia s-a înrăutăţit dramatic în ultimele două săptămâni, astfel că riscurile au crescut. Iar pe de alta, BCE s-a hotărât să-şi sporească presiunile la adresa guvernului de la Atena".

BCE a pus astfel capăt ultimei portiţe de finanţare, rămasă deschisă pentru guvernul ţării supraîndatorate. Executivul de la Atena a reuşit să se menţină la suprafaţă în ultimele luni emiţânt obligaţiuni de tip T-bills. Expertul bancar Faust a precizat că obligaţiunile emise pe termen de o lună sau două şi-au găsit cumpărători, în vreme ce, pentru cele emise pe un termen mai lung, potenţialii investitori au pretins dobânzi mult mai consistente.

Obligaţiunile pe termen scurt au fost cumpărate cu precădere de băncile greceşti. Christoph Weil, economist în cadrul Commerzbank a descris acest sistem de avarie în următorii termeni: "Statul elen emite T-bills, băncile indigene le cumpără şi le depun pe post de garanţie la Banca Naţională, pentru a obţine lichidităţi proaspete".

Dar acest sistem are limitele sale. Grecia s-a înţeles cu creditorii să vândă T-bills în valoare de maximum 15 miliarde de euro. În plus, valoarea obligaţiunilor T-bills, depuse ca garanţie la banca emitentă nu are voie să depăşească 3,5 miliarde. Ori, în opinia lui Christoph Weil, ambele plafoane au fost deja atinse, şi strădaniile guvernului de la Atena, de a obţine o majorare a lor, au dat până acum greş.

Falimentul este o chestiune de câteva săptămâni

Din ordinul BCE, băncile greceşti nu mai au voie să sprijine propriul lor stat, iar alţi investitori lipsesc cu desăvârşire. În această situaţie, guvernul lui Alexis Tsipras este silit să ajungă la o înţelegere cu creditorii. În caz contrar, intrarea în faliment este o chestiune de săptămâni şi nu de luni. Probabil că se va reuşi încă plata salariilor şi pensiilor pe luna martie, dar restul este cât se poate de inceret, a declarat Weil pentru DW.

În scopul evitării intrării în incapacitate de plată, Grecia trebuie să ajungă zilele viitoare la o înţelegere cu restul ţărilor din zona euro. Până atunci, BCE aprovizionează cu lichidităţi băncile elene cu ajutorul aşa-numitelor credite de avarie ELA (Emergency Liquidity Assistance).

La începutul lunii februarie, BCE a închis robinetul cu bani pentru băncile greceşti, decizând să nu mai accepte obligaţiunile emise de statul elen pe post de garanţie pentru noi credite. De atunci, majorează aproape săptămânal plafonul pentru creditele ELA. Cel mai recent, acest plafon atinsese valoarea de 71 de miliarde de euro.

Premierul Tsipras, împăciuitor

Primul ministru grec Alexis Tsipras a declarat sâmbătă că nu căută motive de discordie cu Europa după ce ţara sa rămasă fără lichidităţi a prezentat o listă de reforme în încercarea de a obţine de la creditorii ei fondurile atât de necesare, relatează Reuters.

Guvernul de stânga al lui Tsipras a fost de acord să prelungească fondul de salvare a ţării de 240 milioane de euro în februarie, deşi cu ajutorul îngheţat, iar acum trebuie să convină asupra 

Guvernul elen a trimis un set de reforme vineri creditorilor UE-FMI pentru a preveni intrarea ei în faliment.

Ţara obosită de austeritate va rămâne fără bani până la 20 aprilie dacă nu este deblocată finanţarea atât de necesară, a declarat o sursă pentru Reuters.

„Problema lichidităţilor împiedică în mod natural situaţia dar cred că va fi abordată imediat ce vom ajunge la un acord asupra reformelor“, a declarat Tsipras într-un interviu duminică pentru ziarul Real News.

După ce a răspuns la unele întrebări asupra încercării guvernului de a combate corupţia, Tsipras a fost întrebat dacă vrea o ruptură sau o soluţie cu partenerii Greciei. „Punctul meu de vedere a fost întotdeauna acelaşi: zdrobirea corupţiei, o soluţie cu Europa“.

Zvonuri privind demisia ministrului grec de Finanţe

Anterior, ministrul energiei Panagiotis Lafazanis, unul dintre cei mai de stânga miniştri ai lui Tsipras, a criticat o „Uniune Europeană germanizată... care îşi bagă nasul săptămână de săptămână în economia greacă“.

Atena afirmă că reformele sale vor creşte veniturile statului cu 3 miliarde de euro în 2015, în parte prin abordarea evaziunii fiscale, dar că se va opune oricăror noi „măsuri de recesiune“ cum ar fi alte reduceri de salarii sau de pensii.

În timp ce discuţiile continuă, ministrul de finanţe Yanis Varoufakis a declarat duminică ziarului Vima că reformele nu vor include o creştere a TVA, care a fost o preocupare în insulele Greciei unde tarifele sunt mai mici, dar că modificări la colectarea impozitelor vor fi făcute.

Varoufakis a fost în centrul unor speculaţii vineri după ce ziarul german Bild a anunţat citând o sursă din guvernul grec că este doar o chestiune de timp până când el va demisiona. Dar Tsipras a declarat că Varoufakis este „unul dintre membrii-cheie ai 

Guvernului“.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite