Ghidul eurocratului pentru Bucureşti pe timpul preşedinţiei României la UE

Pe perioada celor şase luni cât va dura preşedinţia Românie la Uniunea Europeană, publicaţia Politico oferă un ghid oficialilor şi funcţionarilor europeni pentru a se descura prin  Bucureşti.

După şase luni petrecute la Viena, este timpul să te întorci în estul sălbatic al Europei pe perioada Preşedinţiei României la Consiliului UE. Dacă aţi supravieţuit la Sofia, Bucureştiul nu ar trebui să fie şoc.

Blocurile din perioada comunistă pe care le-ai văzut în Bulgaria le poţi întâlni şi în cartierele din capitala României. Bucureştiul a scăpat de câinii vagabonzi, inclusiv prin eutanasierea a peste 25 000 dinte patrupezi în ultimii ani. Bucureştiul este agitat şi uneori agresiv, dar, de asemenea, are locuri frumoase. Acest ghid ar trebui să vă ajute să vă păstraţi calmul în timp ce sunteţi blocaţi în trafic sau v-aţi pierdut prin sălile parlamentului românesc şi să descoperiţi de ce Bucureştiul a fost odată numit Micul Paris.

1. Pregăteşte-te pentru cel mai rău trafic din Europa

Dacă v-aţi plâns vreodată că sunteţi blocaţi pe drumurile din Bruxelles, nu aţi văzut nimic încă. Conexiunile proaste ale transportul public vă fac să vă confruntaţi cu o călătorie cu 16 kilometri pe oră de la aeroportul Henri Coandă până în centrul oraşului.

Bucureştiul - cu o populaţie de aproximativ 2,4 milioane de oameni - are cel mai aglomerat trafic din Europa, devansând oraşe mult mai mari, cum ar fi Moscova şi Londra. Cele mai multe bulevarde ale oraşului, construite în timpul comunismului, au fost concepute pe când puţini oameni îşi puteau permite un autovehicul personal.

La trei decenii după căderea comunismului, traficul de  melc prin capitală este un cartof politic fierbinte. Preşedintele liberal Klaus Iohannis s-a plâns în primăvara aceasta după o plimbare cu bicicleta în oraş şi a criticat-o pe primăriţa social-democrată a oraşului, Gabriela Firea. Aceasta i-a răspuns că Bucureştiul nu poate fi comparat cu oraşul mai mic, Sibiu, unde Iohannis a fost primar şi care va găzdui summitul UE post-Brexi.

2. Labirintul din Casa Poporului 

Dacă aţi depăşit labirintul Parlamentului European, cel al Parlamentului României vă oferă o provocare pentru nivelul următor. Este a doua cea mai mare clădire administrativă din lume după Pentagon, iar multe întâlniri pe timpul preşedinţiei UE vor avea loc acolo.  Sigur vă veţi pierde - deci nu uitaţi să admiraţi candelabrele mari şi perdelele .

Aşa-numita Casă a Poporului, sub dictatorul comunist Nicolae Ceauşescu, a fost  ultimul proiect megalomanic al lui Ceauşescu înainte de a fi alungat de la putere şi ucis în 1989.

Românii au speculat mult despre părţile ascunse ale clădirii. În timp ce s-a confirmat existenţa câtorva niveluri subterane şi a unui buncăr pentru Ceauşescu, persistă misterul despre tunelurile care ar leaga clădirea de alte părţi ale oraşului. În drum spre o  întâlnire. nu fiţi şocaţi să vedeţi doamne aşezate pe scaune în ascensoare, lucrând la broderii şi apasând butoanele pentru dvs.: Asta este treaba lor şi veţi fi recunoscători să vedeţi o faţă umană după ce v-aţi pierdut fără speranţă prin clădire.

3. Descoperiţi Oraşul Vechi

Dacă doriţi să vă relaxaţi după discuţiile lungi de la Casa Poporului, faceţi o plimbare de 20 de minute în Bucureştiul vechi, o reţea de străzi înguste, pline de baruri şi restaurante. O zonă abandonată înainte de aderarea României la UE, a fost restaurată şi oferă de la baruri hipster până la cluburi de noapte. Unii spun că oraşul vechi este supraestimat, dar trebuie văzut. Mâncarea sau cafeaua într-o cafenea veche va fi mai plăcută decât în Viena, pentru că se poate fuma, spre deosebire de capitala austriacă.

Dacă doriţi să vă relaxaţi într-o atmosferă mai liniştită, mergeţi la Ceainăria Infinitea, la 20 de minute de mers pe jos de clădirea parlamentului. Dacă aveţi mai mult timp , mergeţi la Serendipity, o altă ceainărie, mai ales dacă vremea este suficient de bună şi  vă permite să staţi afară. Vă puteţi bucura şi de terase dacă sunteţi destul de norocos să fiţi în Bucureşti când vremea se încălzeşte. Spre deosebire de Bruxelles, unde o terasă înseamnă nişte scaune aşezate pe stradă pe lângă care trec maşini, în Bucureşti veţi descoperi semnificaţia originală a cuvântului. Mergeţi la Café Verona sau Grădina Eden pentru a vedea despre ce vorbim.

4. Multe proteine

Nu vă va lua prea mult timp să descoperiţi că românii oferă mai multe preparate pe bază de carne la o masă: fie tocată şi preparată drept cârnaţi sau mici pe grătar, sau împachetată în frunze mici de varză - sarmale.

Dacă sunteţi vegetarieni sau vegani, să vă aşteptaţi la priviri curioase de la românii mai în vârstă, care se vor întreba în secret ce este în neregulă cu voi, dar găsiţi şi localuri cu reţete vechi româneşti care nu conţin carne.

Pentru o gustare în drum spre o întâlnire, profitaţi de brutăriile de la aproape fiecare colţ de stradă. Produsele de patiserie cu brânză, cum ar fi brânzoaicele sau dobrogenele, sunt  delicioase.

5. Stai cu oamenii

Viaţa în Bucureşti se trăieşte în ritm alert, aşa că să nu fii surprins să-i vezi pe locuitorii acestui oraş stresati şi întotdeauna grăbiţi. Puteţi să-i auziţi ocazional cum se certă în transportul public. Nu este nevoie să-ţi faci griji, dragă Eurocratule. În momentul în care ştiu că eşti străin, locuitorii Bucureştiului îşi vor pune faţa cea mai prietenoasă şi vor face tot posibilul pentru a vă ajuta. Încercarea de a impresiona străinii face parte din modul de viaţă al românilor şi asta vă va fi util atunci când veţi avea nevoie de informaţii.

 Sibiul oferă o atmosferă diferită faţă de Bucureşti: mai relaxată, inclusiv un ritm mai lent de vorbit. Cel mai bun exemplu este preşedintele Iohannis, fostul primar al Sibiului. În timpul unui discurs din ianuarie anul trecut, el a făcut o pauză atât de lungă între cuvinte, încât a declanşat un sistem automat al unui post de radio care introducea muzică după câteva secunde de tăcere.

6. Simţiţi căldura

Dacă vă îndreptaţi spre Bucureşti la începutul preşedinţiei, nu vă temeţi de frig pentru că românilor le place să fie foarte cald în interiorul clădirilor, poate pentru că sunt încă traumatizaţi de vremurile când era frig în apartamentele lor în timpul comunismului.