Germania a votat. Care sunt rezultatele alegerilor şi cum tratează partidele principalele probleme ale Europei

Germania a votat. Care sunt rezultatele alegerilor şi cum tratează partidele principalele probleme ale Europei

Votul germanilor la alegerile legislative federale de duminică nu se va traduce numai prin desemnarea următorului cancelar de către Bundestag, ci şi prin politicile ce vor fi urmate la nivelul Uniunii Europene.

Germania a ales. Nicio formaţiune politică nu a inspirat germanilor suficientă încredere pentru a câştiga majoritatea mandatelor din Bundestag (Parlamentul Germaniei). 

Potrivit sondajelor de opinie la ieşirea de la urne, blocul conservator al Angelei Merkel (CDU/CSU - Uniunea Creştin Democrată/Uniunea Creştin Socială) s-a clasat însă pe primul loc, cu 33,5% conform barometrului prezentat de ZDF, respectiv 32,5%%, conform celui difuzat de ARD.
 
Partidul Social Democrat (SPD) condus de Martin Schulz, rivalul lui Merkel pentru funcţia de cancelar, a obţinut 21% potrivit sondajului prezentat de ZDF, respectiv 20% conform celui ARD
 
În Bundestag, care va desemna noul cancelar după ce deputaţii îşi vor prelua mandatele, au intrat şi Verzii (9% - ZDF, 9,5% - ARD), Partidul Liber Democrat - FDP (10% - ZDF, 10,5% - ARD), stânga radicală - Die Linke (9% - ZDF, 9%- ARD), dar şi partidul de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), primul partid cu o astfel de orientare care reuşeşte să intre în forul legislativ federal după cel de-Al Doilea Război Mondial (13% - ZDF, 13,5% - ARD).

Prezenţa la urne este estimată la 75%, cu peste 3% mai mare ca în 2013, când a fost de 71,5%, notează Focus.de.

În aceste condiţii, misiunea formării unei coaliţii de guvernare se anunţă a fi destul de complicată, mai ales că partidele care au reuşit să treacă pragul electoral de 5% tratează diferit o serie de probleme interne, dar şi mai multe chestiuni de o importanţă vitală pentru viitorul Europei, printre care cooperarea în domeniul apărării, migraţia, reforma Zonei euro şi Brexitul (ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar). 
 
Cert este că niciun mare partid nu vrea să se alieze cu extremiştii. În acest context, publicaţia Politico.eu a făcut o analiză a modului în care se poziţionează faţă de temele europene partidele germane ce ar putea intra la guvernare.
 
Securitate/Apărare
 
Vedere de ansamblu. Principalele partide sprijină cooperarea europeană, dar nu sunt de acord cu privire la controlul graniţelor pentru Zona Schengen şi nici privind suma pe care Germania ar trebui să o plătească pentru apărare.
 
Consecinţe. Indiferent ce tip de coaliţie se va forma, este de aşteptat să se facă eforturi pentru o uniune europeană a apărării şi pentru a acorda un rol mai mare agenţiei Frontex, care se ocupă de gestionarea frontierelor externe.
 
Conservatorii consideră că UE trebuie să se îndrepte spre o uniune a apărării, în timp ce SPD şi FDP merg mai departe şi cer crearea unei armate europene. Chiar şi pacifiştii Verzi sprijină o cooperare europeană mai puternică în materie de apărare. Dacă CDU/CSU şi FDP vor ca până în 2024 să aducă cheltuielile Germaniei pentru apărare la 2% din PIB, conform angajamentului membrilor NATO din 2014, SPD şi Verzii nu sunt de acord.
 
Migraţie
 
Vedere de ansamblu. Principalele partide sunt de acord că ţările UE trebuie să dea dovadă de mai multă solidaritate în privinţa migraţiei, dar nu sunt de acord cu privire la răspunsurile pe termen-lung referitoare la criza refugiaţilor.
 
Consecinţe. Este de aşteptat ca Germania să devină mai dură cu ţările UE care sunt reticente în a prelua refugiaţi. Însă ce poziţie va adopta Germania privind reformarea sistemului UE de azil va depinde de cine va intra la guvernare. 
 
„Europa are o responsabilitate comună pentru refugiaţi“, se arată în manifestul conservatorilor. În acest timp, SPD-ul şi FDP-ul vin cu propuneri radicale. Social-democraţii spun că ţările care nu-şi preiau cotele ar trebui să aibă „dezavantaje“, în timp ce FDP-ul vrea ca acestea să plătească pentru un fond care să ajute statele care duc povara.
 
Pe termen lung, conservatorii lui Merkel se pronunţă în favoarea unor acorduri cu ţări africane privind refugiaţii, după modelul acordului cu Turcia. SPD-ul este vag, afirmând că o asemenea cooperare şi astfel de acorduri oferă şanse pentru oprirea migraţiei ilegale, în timp ce FDP-ul vrea să răsplătească ţări ca Libanul şi Iordania care preiau mulţi refugiaţi, facilitându-le comerţul cu UE.
 
Conservatorii sunt evazivi privind aşa-numitele centre „hotspot“ din Africa de Nord, unde cererile de azil ar putea fi procesate fără ca solicitanţii să ajungă pe teritoriul european, FDP-ul nu abordează direct tema, SPD-ul se opune ideii, afirmând că „cererile ar trebui să fie procesate în continuare pe teritoriul european“, iar Verzii au o poziţie similară.
 
Zona euro
 
Vedere de ansamblu. În principiu, se doreşte o creştere pentru stabilizarea economiei, însă teme ca eurobondurile şi situaţia Greciei nasc dezacorduri.
 
Consecinţe. Se aşteaptă ca Germania să promoveze în următorii ani ideea unei Europe cu două viteze, iar dacă FDP-ul intră la guvernare este de aşteptat o atitudine foarte dură la adresa Greciei.
 
În privinţa potenţialelor reforme ale Zonei euro, social-democraţii lui Schulz ar dori un minister european al finanţelor care ar „coordona politica economică“, legat de Comisia Europeană şi monitorizat de Parlamentul European. Conservatorii sunt mai precauţi, afirmând că vor să facă lucrurile pas cu pas şi, poate, să creeze un fond monetar al Eurozonei.
 
În privinţa Greciei, SPD-ul spune că „niciun membru al zonei euro nu ar trebui împins să plece“, iar FDP-ul vrea să schimbe „tratatele europene astfel ca statele membre să poată părăsi zona euro (...) fără a-şi pierde statutul de membru UE“. Liderul FDP a afirmat recent pentru Politico.eu că Republica Elenă ar trebui să iasă temporar din Zona euro până când economia ei îşi revine. În acest timp, conservatorii lui Merkel au trimis semnale amestecate Atenei. 
 
Cât despre viitorul Europei în termeni generali, există un consens privind ideea integrării unor state mai puternic ca altele, într-o aşa-numită „Europă cu două viteze“. Dacă SPD-ul şi FDP-ul vorbesc direct despre această chestiune, conservatorii sunt mai precauţi, dar au îmbrăţişat astfel de idei în trecut, scrie publicaţia citată. Verzii sunt deschişi ideii, dar numai ca „soluţie temporară“.
 
Brexit
 
Vedere de ansamblu. Partidele regretă că Regatul Unit părăseşte Uniunea Europeană, dar vor să se asigure că britanicilor le va merge mai rău decât în prezent după ce vor ieşi din blocul comunitar.
 
Consecinţe. Nu este de aşteptat ca Germania să favorizeze Marea Britanie în timpul negocierilor. 
 
Într-un fel sau altul, partidele germane rezonează cu poziţia oficială a Berlinului potrivit căreia, pentru a se bucura de privilegiile UE, ţările trebuie să respecte principiile care stau la baza acesteia: libertatea de circulaţie a bunurilor, cetăţenilor, serviciilor şi capitalului.
 
SPD-ul spune că nu poate exista o Europă „à la carte“, CDU/CSU consideră că cine pleacă din UE nu trebuie să se mai poată bucura de beneficiile ei, Verzii vor ca interesele celor 27 de state care rămân în UE să aibă prioritate în faţa cererilor Marii Britanii, iar FDP-ul spune că nu se pot face „alegeri selective“.
 
În acest timp, eurosceptica formaţiune Alternativa pentru Germania sugerează că dacă UE nu se reformează drastic, Germania ar trebui să părăsească şi ea blocul comunitar. Însă poziţia extremiştilor de dreapta, care nu au şanse să intre la guvernare, nu se mulează pe cea a opiniei publice din Germania, o ţară în care, potrivit sondajelor, sprijinul pentru UE este în creştere.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: