Germania şi Polonia văd diferit viitorul Uniunii Europene

Într-o perioadă în care Uniunea Europeană se confruntă cu crize interne, iar temerile legate de potenţiale acţiuni periculoase ale Rusiei sunt în creştere, cancelarul german, Angela Merkel, a fost marţi într-o scurtă vizită oficială în Polonia, în încercarea de a găsi sprijin pentru viziunea sa referitoare la viitorul Europei.

Vizita cancelarului german a venit în contextul în care relaţiile dintre Varşovia şi Berlin au fost destul de reci începând cu sfârşitul anului 2015, când Partidul Lege şi Justiţie (PiS) al lui Jaroslaw Kaczynski a preluat puterea în Polonia. 

Tensiunilor mai vechi legate de domeniul energetic şi chiar de Rusia li s-au adăugat unele referitoare la politica privind refugiaţii, notează Politico.com. Iar faptul că Polonia a făcut recent obiectul criticilor Comisiei Europene legate de respectarea statului de drept nu a ajutat la îmbunătăţirea situaţiei.

Chiar dacă în urma vizitei, cancelarul german, Angela Merkel, şi premierul polonez, Beata Szydlo, şi-au exprimat voinţa de a coopera în interesul Uniunii Europene, divergenţele existente nu au fost negate. 

În declaraţiile date presei după discuţii, Angela Merkel s-a declarat „bucuroasă“ că Polonia intenţionează să răspundă preocupărilor Comisiei Europene şi ale Comisiei de la Veneţia privind statul de drept şi independenţa presei şi a justiţiei. „Doresc ca această discuţie să fie foarte constructivă“, a afirmat şefa Executivului de la Berlin.

„Sunt convinsă că un bun parteneriat între Polonia şi Germania este necesar pentru ca proiectul european să fie un succes“, a afirmat, la rândul ei, Beata Szydlo, adăugând că aceste două ţări „au de jucat un rol semnificativ în schimbările aşteptate în Europa“, notează swissinfo.ch.

Viziuni diferite privind UE

În acelaşi timp, însă, Angela Merkel a cerut marţi, în Polonia, „prudenţă“ în privinţa unor posibile reforme în UE şi a insistat că orice demers de acest fel trebuie să se facă fără „a aduce atingere tratatelor“ europene în vigoare, în contextul în care oficialii polonezi susţin o reformă a blocului comunitar în sensul consolidării statelor naţiune şi diminuării rolului instituţiilor comunitare, precizează ouest-france.fr.

De cealaltă parte, Beata Szydlo a reafirmat că Polonia „nu acceptă“ construcţia gazoductului Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania pe sub Marea Baltică. Totodată, Polonia cere ca politica energetică a Uniunii Europene să ţină cont de dependenţa sa de cărbune.

Cele două şefe de guvern au subliniat însă importanţa unor bune relaţii cu Washingtonul, după instalarea lui Donald Trump la Casa Albă, iar în ceea ce priveşte relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Rusia, Merkel şi Szydlo au căzut de acord că nu este posibilă o ridicare a sancţiunilor impuse Moscovei, având în vedere situaţia din estul Ucrainei. 

O „umbrelă nucleară“ 

Pe de altă parte, şeful partidului conservator naţionalist PiS, Jaroslaw Kaczynski, a declarat în cadrul unui interviu publicat la Varşovia la doar o zi după vizita lui Merkel că ţara sa îşi doreşte „o umbrelă nucleară“, fie europeană, fie americană.

Iar cu o zi înainte, într-un interviu acordat cotidianului german „Frankfurter Allgemeine Zeitung“ Kaczynski afirmase că îşi doreşte ca Europa să devină „o superputere nucleară“.

Aceste două declaraţii, notează AFP, par să se înscrie în rândul incertitudinilor iscate de declaraţiile critice ale noului preşedinte american, Donald Trump, cu privire la Alianţa Nord-Atlantică. 

Însă umbrela nucleară americană protejează ţările membre NATO (Polonia este una dintre ele), precum şi Japonia, Coreea de Sud şi Australia. Iar în interviul publicat miercuri de cotidianul conservator „Gazeta Polska“, Kaczynski nu a precizat dacă face referire la ceva diferit faţă de situaţia actuală.