Germania îşi schimbă strategia militară pentru a face faţă războiului hibrid folosit de Rusia

Germania îşi schimbă strategia militară pentru a face faţă războiului hibrid folosit de Rusia

Germania îşi schimbă strategia militară, cu accent pe ameninţările din Est

Ministrul german al Apărării a anunţat că utilizarea forţelor militare neconvenţionale pentru a-şi exploata influenţa asupra statelor ex-sovietice va avea „consecinţe ample”, făcând o legăttură între acestea şi planurile Berlinului de a-şi schimba strategia militară în următorii ani.

Germania trebuie să se adapteze „războiului hibrid” pe care Rusia îl duce în Ucraina, a declarat Ursula von der Leyen, ministrul Apărării de la Berlin, citat de Bloomberg. Afirmaţiile ministrului german vin în contextul în care oficiali din armată şi guvern au început să lucreze la noua strategie militară, bazată pe noile provocări geopolitice cu care se confruntă. 

„”N-ar trebui să ne facem iluzii. Noua politică a Kremlinului a început cu mult înainte de izbucnirea crizei din Ucraina şi ne va ţine ocupaţi multă vreme”, a precizat Ursula von der Leyen. 

Pe măsură ce oficialii germani cer cancelarului Angela Merkel să-şi asume un rol mult mai ferm în eforturile pentru rezolvarea conflictului, ministrul Apărării avertizează că Berlinul trebuie să privească lucid capacităţile Rusiei. Până acum, deşi Germania a fost vârf de lance în sancţiunile internaţionale aplicate Rusiei ca urmare a agresiunii din Ucraina, Berlinul s-a opus solicitărilor Washingtonului de a înarma forţele loiale Guvernului de la Kiev. 

„Această orchestrare neconvenţională a elementelor multifaţetate ale războiului hibrid care schimbă fundamental arhitectura securităţii pe continent şi în funcţie de care trebuie să ne formulăm răspunsul”, a adăugat ministrul german. 

La începutul lunii, NATO a prezentat un plan pentru a spori capacitatea militară a membrilor NATO din Europa de Est, ca răspuns la criza din Ucraina. Acesta va fi cel mai amplu program de întărire a capacităţii colective de apărare a blocului de la încheierea Războiului Rece.

Una dintre principalele măsuri anunţate a fost înfiinţarea unui comandament pentru răspuns rapid în caz de agresiune, care va număra până la 5.000 de soldaţi. 

NATO se confruntă cu „schimbări fundamentale” ale mediului securităţii, a subliniat Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianţei. „Facem asta ca răspuns la acţiunile agresive pe care le-am văzut din partea Rusiei, care violează legislaţia internaţională”, a adăugat acesta joi dimineaţă, înainte ca reuniunea de la Bruxelles să înceapă. 
 
Oficialii NATO au prezentat totodată şi planuri de înfiinţare a mici centre de comandă în Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, România şi Bulgaria. 

IFrame

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: