Criză în Ucraina. Germania blochează livrările de armament ale Estoniei

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO SHUTTERSTOCK
FOTO SHUTTERSTOCK

Germania blochează un transfer de arme către Ucraina din partea unui aliat NATO, refuzând să acorde permise de export Estoniei în baza politicii sale îndelungate privind armele letale în zone de conflict, relatează WSJ.

Germania se opune furnizării de sprijin militar Ucrainei refuzând Estoniei - o ţară mică de la graniţa nordică a Rusiei - permisele de export de arme de fabricaţie germană la Kiev, în condiţiile în care SUA, Polonia, Marea Britanie, printre alţii, trimis deja armament Ucrainei.

Germania nu permite transferul de artilerie germană nici de către o ţară terţă, potrivit oficialilor estoni şi germani.

Specialiştii în domeniul securităţii văd în această chestiune o testare a politicii Berlinului privind transferul de arme, în contextul unei crize exacerbate în Europa, indicând totodată spre dificultăţile întâmpinate de SUA şi aliaţii săi europeni în formularea unui răspuns comun la comasarea trupelor ruse lângă Ucraina şi cerinţelor înaintate de Rusia.

„Germania are mari ezitări în a ne livra [arme]”, a comentat ministrul ucrainean al apărării, Oleski Reznikov, într-un interviu pentru WSJ.

De partea cealaltă, responsabilii germani au explicat că impasul creat este consecinţa politicii cu tradiţie lungă a Germaniei privind exportul de arme în zonele de conflict.

„Principiul de la baza exporturilor de arme este acelaşi - fie că ar proveni direct din Germania sau de la terţe ţări, astfel că nicio astfel de permisiune nu a fost emisă în acest stadiu. Nu e posibil să apreciem rezultatul procesului în acest moment”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului german.

Estonia însă caută să convingă Berlinul să se răzgândească, a dezvăluit un oficial guvernamental eston.

„Să sperăm că o să primim aprobarea Germaniei”, spune Kristo Enn Vaga, consilier al Ministerului eston al apărării”,

„Estonia a arătat că vrea să ajute Ucraina în mod practic în orice mod poate”, a adăugat ea.

Oficiali ucraineni au subliniat că au nevoie disperată de armament şi că o eventuală permisiune acordată Estoniei ar putea stabili un precedent ce ar da da drumul livrărilor de sisteme germane din alte ţări. Deşi armamentul din Estonia nu ar schimba dinamicile pe câmpul de luptă, refuzul Germaniei ar putea fi interpretat de Moscova ca încă un semn al diviziunilor din alianţa vestică.

Aceste tensiuni cu privire la asistenţa care ar trebui acordată Ucrainei au ieşit la iveală în ultimele săptămâni, un obiect de dezbateri fiind şi ce ar trebui să conţină o listă de sancţiuni economice severe urmând a fi impuse Rusiei de SUA şi UE în cazul asaltului Ucrainei.

Recent, preşedintele francez Emmanuel Macron a propus ca UE să-şi formuleze propria politică de abordare a Rusiei care să se coordoneze cu NATO.

Totodată, SUA au cerut angajamentul Germaniei de a opri funcţionarea gazoductului Nord Stream 2 în cazul că Rusia trece la agresiune. Cancelarul german, Olaf Scholz, a menţionat şi el un cost ridicat pentru Moscova în eventualitatea agresiunii militare, fără însă a-şi lua un angajament ferm că va stopa conducta.

Armamentul în cauză sunt obuzierele D-30 capabile să tragă proiectile de 122 mm pe o rază de 20 de kilometri. Fabricate în URSS, acestea au fost staţionate în Germania de Est. După reunificarea Germaniei, Berlinul a exportat aceste arme în Finlanda, care, la rândul ei, le-a dat mai departe Estoniei (2009), potrivit oficialilor finlandezi şi germani.

„Este un test timpuriu pentru noul cancelar, şi anume să arate că coaliţia sa de guvernare poate răspunde unei crize internaţionale. Dacă nu poate face această schimbare minoră a legislaţiei, se pune la îndoială abilităţile sale de conducere în domeniul politicii externe”, notează Michael O’Hanlon de la Brookings Institution, un centru de cercetare privind politicile internaţionale din Washington.

De câteva săptămâni, Estonia încearcă să obţină permisiunea Berlinului în privinţa trimiterii unităţilor de artilerie în Ucraina - este ceva necesar conform legislaţiei germane privind exporturile de arme. 

Germania se află printre cei mai mari exportatori de arme din lume, livrând inclusiv în ţări nealiate precum Egipt şi Pakistan.

Responsabilii germani au explicat însă că transportul de arme în Ucraina este exclus din cauza tensiunilor actuale -întrucât Germania are această politică din pricina rolului său în declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial şi a atrocităţilor comise de nazişti.

„Poziţia noastră restrictivă este cunoscută şi are rădăcini istorice”, a subliniat luni la Kiev ministrul german de externe Annalena Baerbock.

De partea cealaltă, ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a încercat să atenueze disputa, subliniind că „dialogul cu Germania cu privire la această chestiune va continua”.

Ambasadorul Ucrainei în Germania, Andrij Melnyk, a fost ceva mai tranşant: „Această responsabilitate ar trebui să fie îndreptată spre poporul ucrainean, care a pierdut cel puţin opt milioane de vieţi în cursul ocupaţiei naziste a ţării”.

În calitate de naţiuni mici, Estonia şi celelalte state baltice au căutat să ajute Ucraina transferând arme pe care le-au achiziţionat de la aliaţii NATO. La începutul acestei săptămâni, SUA au autorizat naţiunile baltice să trimită arme de fabricaţie americană în Ucraina.

Cu aprobarea SUA, Estonia va furniza rachete antiblindate Javelin, în timp ce Letonia şi Lituania vor furniza rachete antiaeriene Stinger şi alte echipamente pentru a consolida capacităţile militare defensive ale Ucrainei, au declarat oficiali din aceste ţări.

Estonia oferă un sprijin substanţial în domeniul apărării cibernetice forţelor armate ucrainene, care au fost vizate de atacurile cibernetice ruseşti, a declarat Vaga, consilierul eston. Specialiştii estoni, care sunt printre cei mai experimentaţi ai NATO în abordarea agresiunii cibernetice ruseşti, oferă acum know-how omologilor lor ucraineni, a spus el.

Estonia urmează să livreze un spital de campanie Ucrainei în martie, care va include şi instruire, a spus Vaga. 

„Blocarea exporturilor de arme într-un moment în care Ucraina se confruntă cu  perspectiva unei invazii nu este o politică bună”, a declarat Gustav Gressel, un membru senior al Consiliului European pentru Relaţii Externe, un think tank paneuropean.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite