Georgia îşi alege noul preşedinte

Electoratul din Georgia îşi alege duminică noul preşedinte, marcând sfârşitul erei tumultoase a actualului şef de stat Mihail Saakaşvili, ajuns la putere în urmă cu zece ani, în urma „revoluţiei trandafirilor”. Specialiştii se tem însă că reocuparea fotoliului prezidenţial nu va îndepărta incertitudinile politice din fosta republică sovietică.

Principalul candidat care i-ar putea urma lui Saakaşvili este Gheorghi Margvelaşvili, membru al coaliţiei Visul Georgian, şi fost ministru al Educaţiei. Următorii clasaţi în topul preferinţelor georgienilor ar fi David Bakrazde, fost aliat al actualului preşedinte, şi Nino Burdjanadze, politician experimentat care a fost unul dintre liderii revoluţiei din 2003, potrivit unor sondaje de opinie realizate luna aceasta de agenţiile americane Greenberg, Quinlan, Rosner Research.

Margvelaşvili nu era foarte cunoscut înainte de campania prezidenţială. Ulterior, însă, politicianul a venit cu o serie de promisiuni electorale ce asigurau crearea unor legături mai apropiate atât cu Occidentul, cât şi cu Turcia. Însă acest echilibru s-a dovedit a fi prea dificil de păstrat în Georgia, notează postul Al Jazeera pe pagina sa online.

Acesta a promis că nu va mai participa la un al doilea scrutin dacă nu va reuşi să adune suficiente voturi în primul scrutin.

Plecarea lui Saakaşvili, lider cu viziuni occidentale care a avut două mandate consecutive, ar trebui să pună capăt divergenţelor politice care au afectat climatul de investiţii, elaborarea politicilor naţionale şi ar trebui să relanseze Visul Georgian.

Retragerea lui Ivanişvili

Viitorul Georgiei pare mai degrabă incert, mai ales că şi premierul Bizdina Ivanişvili a anunţat că se va retrage. Acesta a dominat scena politică din sudul Caucazului încă de la începutul carierei de politician, în 2011, şi a spus că munca lui se va încheia atunci când îl va vedea îndepărtat de la putere pe Saakaşvili.

Plecarea de pe scena politică a lui Ivanişvilli nu este deloc liniştitoare pentru ţară şi creează şi mai mare tensiune în regiune, fiind un stat important din puncte de vedere strategic atât pentru Statele Unite ale Americii, cât şi pentru Rusia.

Actualul premier a negat acuzaţiile potrivit cărora va ordona arestarea unora dintre cei mai puternici rivali politici de-ai lui şi a promis că nu va mai dicta acţiunile guvernului începând de luna viitoare, când se va retrage din funcţie.

„Revoluţia colorată”

Mihail Saakaşvili, avocat instruit în Statele Unite şi Franţa, a venit la putere la sfârşitul anului 2003, în urma aşa-numitei „revoluţii a trandafirilor“, o mişcare populară care a dus la căderea vechiului preşedintele şi fost ministru de Externe sovietic, Eduard Şevardnadze. Orbit de aspiraţiile sale reformiste, Mihail Saakaşvili a uitat de nevoile oamenilor de rând, iar aceştia l-au părăsit pe măsură ce abuzurile şi corupţia luau amploare.

Dar cele două mari lovituri care i-au afectat grav imaginea actualului şef de stat au fost reprimarea demonstraţiilor opoziţiei din noiembrie 2007 şi războiul ruso-georgian din august 2008, în urma căruia  Georgia a pierdut 20 la sută din teritoriu, prin proclamarea independenţei a două regiuni separatiste, susţinute de Moscova, Osetia de Sud şi Abhazia.

Moscova aşteaptă ca odată cu alegerile din Georgia să închidă capitolul „revoluţiilor colorate“. În spaţiul post-sovietic, Georgia, o ţară mică, de 4,3 milioane de oameni, a avut o aventură îndrăzneaţă şi o politică dintre cele mai radicale de la căderea URSS, chiar dacă imperfectă. Mulţi analişti consideră că Occidentul nu a făcut destul pentru a-l sprijini pe Saakaşvilii, mai ales că ţării sale i s-a refuzat accesul în NATO, la summitul Alianţei de la Bucureşti din aprilie 2008.