Gen.(r) Constantin Degeratu: „Asistăm neputincioşi la prăbuşirea unui stat european sub presiunea unei agresiuni de sorginte fascisto-bolşevică“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Gen. (r) Constantin Degeratu, în studioul Adevărul Live FOTO David Muntean
Gen. (r) Constantin Degeratu, în studioul Adevărul Live FOTO David Muntean

În plin război neconvenţional, desfăşurat în estul Ucrainei, statele occidentale au fost acuzate de lipsa unui răspuns ferm şi eficient la provocările Moscovei. „Adevărul“ prezintă un comentariu pragmatic semnat de gen.(r) Constantin Degeratu despre acţiunile militare pe care statele europene ar fi putut să le desfăşoare în Ucraina, pentru a garanta integritatea teritorială şi securitatea statului vecin.

Sub pretextul „evitării declanşării unui conflict armat“, Occidentul a ratat oportunitatea de a se impune strategic în faţa Rusiei, crede fostul şef al Statului Major General al Armatei Române.

„În urmă cu vreo lună de zile, pe la începutul agresiunii „paşnice” a Rusiei în Crimea, pusesem în dezbatere ideea desfăşurării preventive a unor forţe de pace în estul Ucrainei, respectiv în oraşele Doneţk, Harkov, Dniepropetrvsk şi altele. 

Scopul unor astfel de acţiuni – care fac parte din arsenalul metodologic al gestiunii crizelor politico-militare – era acela de prevenire a escaladării agresiunii ruse, inclusiv prin menţinerea ordinii publice (într-o regiune tensionată) şi prevenirea provocărilor separatiste şi a terorizării populaţiei paşnice de către grupările anrhiste.

Baza legală de drept intern şi internaţional  îşi avea originea în dreptul  şi obligaţia unui stat suveran de a asigura  securitatea cetăţenilor săi şi ordinea publică pe teritoriul său, atât prin forţe proprii cât şi cu ajutorul altor state. Dislocarea s-ar fi putut face la solicitatea autorităţilor ucrainene, în temeiul articolului 51 din Carta ONU (autoapărare individuală şi colectivă), pe bază de voluntariat.

Având în vedere mărimea teritoriului, densitatea populaţiei şi caracteristicile etno-lingvistice din zonă, precum şi existenţa în apropierea graniţei a unei grupări militare ruse substanţiale, ar fi fost nevoie pentru atingerea scopului operaţiei de pace (prevenirea agresiunii şi a provocărilor antistatale) de circa 30.000 - 40.000 de militari, din cadrul forţelor de menţinere a păcii, trimişi de ţări membre ale comunităţii euro-atlantice, cu precădere din rândul statelor care nu sunt situate în vecinătatea imediată a Ucrainei sau care au o imagine istorică mai favorabilă. 

În opinia mea, o astfel de acţiune era necesară şi posibilă şi ar fi putut preveni actuala tragedie, pentru că asistăm neputincioşi la prăbuşirea unui stat european sub presiunea  unei agresiuni de sorginte fascisto-bolşevică (din gama Hitler-Stalin, din perioada 1938-1940). Acum, când nişte pretinse „unităţi de menţinere a păcii” trimise cu forţa de autorităţile de la Kremlin sunt gata să ocupe zona, o astfel de  operaţiune, în estul Ucrainei, este tardivă, practic imposibilă.

De acum, soluţionarea acestei crize devine mult mai dificilă şi mai costisitoare şi necesită alt gen de opţiuni, respectiv o altă gamă de măsuri, mai apropiate de cele specifice zonelor de conflict, decât de prevenire a crizelor. Pentru că, aşa cum am învăţat din istoria nu prea îndepărtată, cei ce se tem de războaiele mici, cu care sunt  ameninţaţi, vor plăti preţul tragic al războaielor mari.“

Comentariu semnat de gen. (r) Constantin Degeratu, fost şef al Statului Major General al Armatei Române

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite