Genocidul armean: la ceremoniile de comemorare a centenarului participă şefi de stat, dar şi Amal Clooney, Kim Kardashian şi trupa System of a Down

La 24 aprilie, Armenia marchează un secol de când 1,5 milioane de armeni au fost ucişi de forţele Imperiului Otoman în ceea ce este numit „primul genocid al secolului XX”. La ceremoniile pentru comemorarea celui mai negru episod din istoria Armeniei au participat mai mulţi şefi de stat, între care preşedinţii rus şi francez Vladimir Putin şi Francois Hollande.

„Îmi amintesc şi revendic”, stă scris pe insignele pe care copiii armeni le poartă în piept. Au în mijloc flori mov de nu-mă-uita, simbolul evenimentelor de comemorare din această lună, la care au participat, printre alţii, Kim Kardashian şi Kanye West – cea mai cunoscută familie din lumea showbizului american are origini armeneşti, George Clooney – soţia sa, Amal, reprezintă Armenia într-un proces internaţional prin care speră să obţină recunoaşterea juridică de facto a genocidului prin condamnarea unui negaţionist, şi trupa de heavy metal System of a Down – toţi cei patru membri fac parte din diaspora armeană. 

Lideri din întreaga lume, printre care Vladimir Putin şi Francois Hollande, au mers la Erevan pe 24 aprilie pentru a marca centenarul. 

Putin, despre rusofobie la centenarul genocidului armean

„Nu există niciun fel de justificare pentru uciderea în masă. Astăzi suntem în doliu alături de poporul armean”, a spus preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, la Everan. În discursul său, Putin a vorbit şi despre „principalele patru ameninţări de pe Glob”: neonazismul, ultranaţionalismul, antisemitismul şi rusofobia.

Hollande: „Prietenilor noştri armeni: «Nu vom uita niciodată»”

Preşedintele François Hollande a participat „în numele Franţei” la ceremonia de comemorare a victimelor genocidului din 1915, sosind în capitala Everan însoţit de o delegaţie de aproximativ 40 de persoane, după ce a luat parte la summitul extraordinar convocat la Bruxelles pe tema imigraţiei, scrie „Le Monde”.

În faţa memorialul ridicat în amintirea victimelor genocidului armean, compus din pietre de granit înalte de 44 de metri, simboluri ale renaşterii poporului armean, preşedintele francez, François Hollande, a declarat: „Mă înclin în faţa memoriei victimelor. Am venit aici să spun prietenilor noştri armeni că nu vom uita niciodată”. Referindu-se la afirmaţiile premierul turc, Ahmet Davutoglu, potrivit cărora Turcia „împărtăşeşte durerea” armenilor ai căror strămoşi au fost ucişi în urmă cu 100 de ani, şi la faptul că va fi ridicat unui memorial la Istanbul pentru comemorare, Hollande a comentat: „Cuvinte importante au fost rostite de Turcia. Totuşi, sunt aşteptate şi altele pentru ca «împărtăşirea durerii» să fie şi «împărtăşirea unui destin»”.

Aznavour: Negarea genocidului nu este problema Turciei, ci a regimului de la Ankara

„Sper că aceste ceremonii pentru centenar vor ajuta poporul turc să se deştepte şi să accepte un fapt istoric”, a spus cântăreţul francez de origine armeană Charles Aznavour, în vârstă de 90 de ani, prezent la ceremonie. „Tineretul turc evoluează, acesta nu este responsabil pentru ceea ce au făcut străbunicii”, a adăugat Charles Aznavour. În opinia acestuia, nerecunoaşterea genocidului armean de către Turcia „nu este problema Turciei, ci a regimului de la Ankara”.

„Poporul armean care locuia în partea de vest (către Turcia de azi, n.r.) a fost dislocat şi anihilat prin plan statal minuţios, prin participarea directă a armatei, a poliţiei şi a altor instituţi de stat, dar şi a deţinuţilor eliberaţi în mod deliberat din închisori pentru a duce la bun sfârşit acest plan. (...) Tuturor celor prezenţi aici, vă sunt recunoscător că reconfirmaţi valorilor umane, că admiteţi faptul că nimic nu se uită, că după o sută de ani încă ne aducem aminte”, a declarat Serge Sarkisian, preşedintele Armeniei, în ceremonia desfăşurată la memorialul ridicat la Everan pentru victimele genocidului din 1915.

Everan: ceremonia de comemorare a victimelor genocidului armean 

Totul face parte dintr-o strategie bine pusă la punct, iar Armenia este mai hotărâtă ca oricând să obţină recunoaşterea crimelor de acum 100 de ani. Ultimele luni au fost marcate de negocieri şi lobby pentru acceptarea şi folosirea termenului „genocid”. Principala reuşită în acest sens a venit săptămâna trecută, când plenul Parlamentul European a adoptat o rezoluţie în care foloseşte cuvântul „genocid”, admite cele 1,5 milioane de victime „care au pierit în timpul Imperiului Otoman” şi cere Turciei să recunoască masacrul „pentru a deschide calea unei reconcilieri autentice”. În plus, eurodeputaţii au solicitat Turciei să desfăşoare „cu bună credinţă” un inventar al patrimoniului cultural armean distrus sau afectat în ultimul secol. 

Armenii se luptă pentru ca genocidul să fie recunoscut . Acum, prin rezoluţia de săptămâna trecută, se poate spune că şi UE ca bloc a recunoscut oficial genocidul. Cu câteva zile în urmă, şi Vaticanul a făcut acelaşi lucru, prin vocea Papei Francisc. Anterior, alte 23 de state - printre care Canada, Rusia, Franţa, Germania, Austria, Italia, Belgia, Grecia, Elveţia, Ungaria, Argentina - recunoscuseră genocidul. Alte ţări, printre care SUA, Marea Britanie şi Israel, au refuzat de teama deteriorării relaţiilor cu Turcia. (Elena Dumitru)

„Predarea lui Obama în faţa Turciei reprezintă o ruşine naţională”

Preşedintele american, Barack Obama, nu va profita de comemorarea a 100 de ani de la masacrarea armenilor de către Imperiul Otoman pentru a califica acest episod drept genocid, de teamă să nu deterioreze relaţiile cu Turcia pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, relatează CNN, potrivit Mediafax. În pofida promisiunii făcute de Obama în campania din 2008 de a „recunoaşte genocidul armean" când va fi preşedinte, Casa Albă a emis marţi un comunicat atent formulat privind o întâlnire la nivel înalt cu organizaţii armene, evitând termenul „genocid".

Un oficial din cadrul administraţiei a declarat că Obama, care va marca vineri centenarul, va evita de asemenea să folosească acest cuvânt. Aceste informaţii reprezintă o dezamăgire pentru organizaţiile americano-armene, care au făcut lobby pe lângă administraţia SUA să folosească termenul „genocid" pentru a descrie uciderea sistematică a peste un milion de etnici armeni în 1915. „Predarea preşedintelui Obama în faţa Turciei reprezintă o ruşine naţională. Este pur şi simplu o trădare a adevărului, o trădare a încrederii", a apreciat Ken Hachikian, preşedintele Comitetului Naţional Armean din America. Guvernul Turciei, un partener important în lupta împotriva grupării teroriste Stat Islamic, reacţionează ferm la adresa Guvernelor străine care folosesc termenul genocid.

Biserica Armeană i-a canonizat pe cei 1,5 milioane de armeni, victime ale genocidului

Biserica Apostolică Armeană i-a canonizat, joi, pe cei 1,5 milioane de armeni, victime ale genocidului de acum 100 de ani din timpul Imperiului Otoman, această ceremonie având loc cu o zi înainte de manifestările oficiale ce au loc în Armenia pentru comemorarea masacrelor din 1915. Slujba de canonizare a fost oficiată de capul Bisericii Armene, catolicosul Karekin al II-lea, în faţa catedralei Etchimiadzin, centrul Patriarhiei armene, situat la 20 kilometri de capitala Erevan. Catedrala Etchimiadzin datează din secolul al IV-lea şi este considerată cea mai veche catedrală creştină din lume, scrie Agerpres. Imediat după încheierea slujbei de canonizare, în toate bisericile din ţară, dar şi în multe biserici din alte oraşe ale lumii, precum Madrid, Berlin, Paris, au fost trase clopotele şi a fost ţinut un minut de reculegere în memoria celor 1,5 de milioane de victime ale genocidului armean.

Imagine de la slujba de canonizare a victimelor genocidului armean, organizată la Everan FOTO AP/23 aprilie 2015

Turcia „împărtăşeşte durerea” familiilor armene

Premierul Ahmet Davutoglu a declarat că Turcia „împărtăşeşte durerea” armenilor ai căror strămoşi au fost ucişi în urmă cu 100 de ani, în perioada Imperiului Otoman, şi a anunţat ridicarea unui memorial, la Istanbul, cu ocazia comemorării acestui masacru, pe 24 aprilie, relatează BBC News online. Totuşi, Davutoglu a subliniat, în pofida declaraţiei sale conciliante, că Turcia nu va recunoaşte că în urmă cu 100 de ani a fost comis loc un genocid. „Să reduci totul la un cuvânt, să arunci responsabilitatea unor generaţii doar asupra naţiunii turce este problematic din punct de vedere legal şi moral”, a apreciat el. Turcia refuză să recunoscă un genocid, în pofida faptului că Armenia afirmă că 1,5 milioane de persoane au fost ucise în 1915, în masacre şi în urma unor deportări. Însă Akara respinge folosirea cuvântului, argumentând că a fost vorba despre un război civil de pe urma căruia au avut de suferit ambele părţi. Această problemă a afectat şi continuă să afecteze relaţiile celor două state.

Genocidul armean şi „coresponsabilitatea” Germaniei

Germania a recunoscut joi seară pentru prima dată „genocidul” armean, prin vocea preşedintelui său Joachim Gauck, care a subliniat „coresponsabilitatea” germană în această crimă, transmite AFP, informează Agerpres. „Trebuie şi noi, germanii, să ne facem treaba în privinţa memoriei”, a declarat şeful statului german, care a evocat „o coresponsabilitate şi chiar, potenţial, o complicitate (a Germaniei) în genocidul armenilor”.

Citeşte şi:

INFOGRAFIE Genocidul armean, o rană deschisă de 100 de ani. Ghid practic de distrugere a lumii

„Moartea e peste tot la fel”, spun ultimele cuvinte din imnul Armeniei. Fals. 900 de oameni înecaţi în Mediterană nu fac cât 147 de oameni omorâţi în Kenya, care, la rândul lor, nu contează la fel de mult ca 11 vieţi curmate în redacţia Charlie Hebdo.  Armenii ştiu matematica asta strâmbă mai bine decât oricine. La 24 aprilie comemorează  un secol de când 1,5 milioane dintre ai lor au fost omorâţi de turci doar pentru că erau armeni şi creştini.

Genocidul armean din 1915. Mărturiile ambasadorului american Henry Morgenthau la curtea otomană

Armenia a cunoscut în istoria ei numeroase perioade de glorie, dar şi vremuri tulburi. Unul dintre cele mai negre momente din istoria ţării, care a lăsat urme adânci în mentalitatea poporului şi a afectat relaţiile cu Turcia în numeroase rânduri, a fost masacrarea armenilor la ordinul autorităţilor otomane în 1915.

A fost sau nu „genocid”?

„A scrie despre controversatul conflict îngheţat turco-armean reprezintă un risc pentru oricine o face. A analiza un eveniment istoric fără a te plasa de o parte sau de alta fără a dezlănţui patimi din partea uneia dintre părţi, a comenta o decizie politică care foloseşte istoria pentru a justifica o anumită hotărâre nu este uşor”, scrie Ionuţ Cojocaru, doctor în istorie, pe blogul său de pe adevarul.ro.

Genocidul armean şi ura faţă de istorie

„În 1963, un dramaturg german pe nume Rolf Hocchuth scria o piesă de teatru intitulată „Vicarul” a cărei primă reprezentare a avut loc – şi detaliul are însemnătatea lui - în Berlinul Occidental. Adică în partea liberă a Capitalei Germaniei, o ţară care se hotărâse să îşi asume toate responsabilităţile şi toate consecinţele legate de ororile din vremea celui de-Al Doilea Război Mondial”, scrie filologul Mircea Morariu pe blogul său de pe adevarul.ro.

Scandal diplomatic între Turcia şi Vatican. Ankara l-a convocat pe ambasadorul Sfântului Scaun, după ce Papa a recunoscut genocidul armean

Turcia a transmis ambasadorului Vaticanului că este „profund dezolată şi dezamăgită” de faptul că Francisc a catalogat drept genocid masacrul armenilor din 1915, a declarat un oficial, apreciind că afirmaţiiile Papei au provocat „o problemă de încredere”.

Recunoaşterea genocidului armean de către Austria nemulţumeşte Turcia: Ankara şi-a rechemat pentru consultări ambasadorul de la Viena

Turcia a anunţat rechemarea pentru consultări a ambasadorului său în Austria pentru a protesta împotriva recunoaşterii simbolice de către Parlamentul de la Viena a genocidului comis de Imperiul Otoman în timpul Primului război Mondial.

Site-ul Vaticanului, atacat de hackeri turci, după afirmaţiile Papei despre „genocidul” armean

Presupuşi hackeri turci au atacat site-ul principal al Vaticanului, ca reacţie la comentariile Papei Francisc despre „genocidul” armean, informează Washington Post.