Jordi Battlo, în vârstă de 24 de ani, din Barcelona, a expediat sute de CV-uri în ultimele luni. ”Am renunţat să le mai număr”, mărturiseşte tânărul pe un ton mai degrabă resemnat. Refuzurile au devenit o rutină apăsătoare pentru absolventul de inginerie industrială. 

”Lipsa unui răspuns pozitiv din partea companiilor mă face să simt că tot ceea ce am învăţat este de prisos”, spune Battlo. După ce şi-a finalizat masteratul la Şcoala de Afaceri din Madrid, în iulie 2020, singura ”reuşită” s-a redus la un scurt stagiu de practică. După aceea a intrat direct în şomaj.  

Angajări blocate în pandemie

Jordi Battlo, absolvent de universitate din Spania

Jordi Battlo, absolvent universitar spaniol

Jordi este unul dintre milioanele de tineri absolvenţi universitari din Europa, aflaţi în căutarea unui loc pe o piaţă a muncii peste măsură de aglomerată. Potrivit Oficiului de Statistică al Uniunii Europene (Eurostat), rata şomajului în rândul tinerilor din UE este de 17% - de două ori mai ridicată decât rata generală a şomajului.

În octombrie 2020, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) avertiza că o întreagă generaţie de tineri din Europa riscă ”să rămână în urmă”. În anul pandemic 2020, sistarea angajărilor şi accelerarea concedierilor au dus la o explozie de cereri pentru puţinele joburi disponibile. 

”Numărul de cereri a crescut enorm”

La sute de kilometri de Barcelona, în capitala irlandeză Dublin, Georgia Burns, în vârstă de 23 de ani, este la fel de necăjită ca Battlo. După absolvirea unui master în management la University College London, în septembrie 2020, tânăra îşi privea cu încredere viitorul profesional. ”Însă a venit pandemia şi acum fac o practică la jumătate de normă, pe salariul minim”. 

Jordi Battlo este de părere că joburile au devenit pur şi simplu inaccesibile pentru absolvenţii universitari. ”Pentru fiecare post disponibil aplică de două ori mai mulţi candidaţi decât în trecut. Oameni cu doi sau trei ani de experienţă râvnesc inclusiv la joburi plătite mai slab”.  

Mulţi tineri dau semne de anxietate, spun unii specialişti. Alţii deplâng dispariţia punctelor de reper pentru cei tineri şi presiunile exercitate asupra lor de imaginea distorsionată a succesului promnovată de reţelele sociale

Mulţi tineri dau semne de anxietate, spun specialiştii. Alţii deplâng dispariţia punctelor de reper pentru cei tineri şi presiunile exercitate asupra lor de imaginea distorsionată a succesului promnovată de reţelele sociale

Angajatorii au sesizat şi ei această evoluţie. ”Numărul de cereri a crescut enorm”, a confirmat Oliver Zischek, şeful departamentului HR de la Deloitte Germania, pentru DW. În toamna anului 2020, firma de consultanţă a primit cu 42 la sută mai multe CV-uri decât în toamna anului precedent. Potrivit lui Zischek, birourile Deloitte din întreaga Europă înregistrează un val la fel de mare de cereri pentru locuri de muncă.

Când psihicul cedează...

Anevoioasa căutare a unui loc de muncă are efecte negative asupra stării de sănătate a tinerilor. Mărturie stă, între altele, un sondaj realizat în 2020 de Organizaţia Internaţională a Muncii şi Forumul European al Tinerilor, potrivit căruia aproximativ 50% dintre tinerii din întreaga lume dau semne de anxietate şi depresie.

La numai 23 de ani, Georgia Burns din Dublin se agaţă de un fir de speranţă tot mai subţire. Plimbările cu prieteni, aflaţi la rândul lor în căutarea unui serviciu, sunt o ancoră emoţională, spune fata. ”Îmi este de mare ajutor să am alături pe cineva care înţelege situaţia, care înţelege prin ceea ce trec”. 

Veşti rele vin şi de la experţi, care avertizează că problemele generaţiei tinere vor avea consecinţe pe termen lung. ”Mesajul care ne este transmis spune că totul va reveni la normal. Însă riscul unei generaţii pierdute nu este câtuşi de puţin unul temporar”, a declarat Silja Markkula, preşedintele European Youth Forum, ONG cu sediul la Bruxelles, pentru DW. Aceasta crede că pe termen lung veniturile tinerilor se vor diminua. La fel şi optimismul acestora. 

A găsi idei noi în criză

Esther Jardim din Londra

Esther Jardim, căutând un job la Londra

Esther Jardim din Londra, care a absolvit facultatea în 2009, în timpul crizei financiare globale, îi înţelege pe absolvenţii din zilele noastre. Totuşi, privind înapoi la propria ei istorie, Esther vede şi unele avantajele într-o recesiune economică.

În 2010, în perioada Crăciunului, în urma primirii unui refuz de angajare, Esther a luat o decizie radicală: a colindat cartierul de afaceri High Holborn din Londra purtând pe piept o tăbliţă pe care a enumerat cele mai importante aspecte ale pregătirii ei profesionale: o diplomă de la o universitate britanică de elită, stagii de practică, etc. Lista se încheia cu precizarea: ”Caut loc de muncă!” 

Campania ei de autopromovare s-a soldat cu 30 de interviuri şi cu un loc de muncă la o importantă agenţie de PR din Marea Britanie. Astăzi, mai cu seamă datorită reţelelor sociale, nu mai ai nevoie de astfel de acţiuni pentru a atrage atenţia angajatorilor, crede ea. ”Reţelele sociale au rupt într-adevăr barierele. Poţi pur şi simplu trimite un mesaj oamenilor cu rang înalt dintr-o companie”, a adaugat Esther Jardim pentru DW.

Privind retrospectiv debutul anevoioasei ei carierei, Jardim este bucuroasă, totuşi, că a avut parte de încercări. ”Dificultăţile din trecut m-au ajutat să dezvolt un sentiment de rezistenţă la început de carieră. Am învăţat să mă remontez”, spune aceasta. 

Articol publicat de Deutsche Welle