General britanic, fost conducător al forţelor NATO în Europa: NATO nu are puterea pentru a opri o invazie rusă în Europa de Est

General britanic, fost conducător al forţelor NATO în Europa: NATO nu are puterea pentru a opri o invazie rusă în Europa de Est

Armata ucraineană anunţă pierderi majore după implicarea directă a soldaţilor ruşi în luptele. FOTO AP

Sir Richard Shirreff, general în armata britanică şi fost vice-comandant suprem al Forţelor Aliate în Europa, susţine că NATO nu ar putea face faţă unei eventuale invazii terestre ruse în estul Europei. Tăierile bugetelor pentru Apărare din ultimii ani au adus NATO într-o poziţie vulnerabilă, avertizează generalul cu o săptămână înainte de Summitul NATO din Ţara Galilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Alianţa Nord-Atlantică trebuie să se îmbarce într-un efort serios de reînarmare, atrage atenţia generalul Richard Shirreff, care a fost, până în martie, vice-comandant suprem al NATO în Europa. 

„Realitatea este că NATO va fi foarte puternic presată şi i-ar fi foarte greu să trimită pe teren, pe apă sau în aer mijloacele necesare, în special în ceea ce priveşte trupele terestre necesare pentru a combate orice incursiune rusă”, susţine generalul britanic. Avertismentele acestuia vin cu doar o săptămână înainte de un important Summit NATO, unde liderii statelor mebre ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord vor încerca să găsească o singură voce privind criza din Ucraina şi agresiunea rusă. 
 
Afirmaţiile lui Shirreff vin la scurt timp după ce secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a anunţat că organizaţia va mobiliza forţe la baze militare noi din Europa pentru prima dată, ca răspuns pentru criza din Ucraina. 
 
În această dimineaţă, ambasadorl american la Kiev a transmis că există soldaţii ruşi s-au implicat direct în luptele din Ucraina. „Un număr tot mai mare de trupe ruseşti intervine în mod direct în luptele de pe teritoriul ucrainean", a scris Geoffrey Pyatt, ambasadorul SUA în Ucraina, într-un mesaj postat pe Twitter. Moscova este „de-acum implicată în mod direct în confruntări” şi şi-a trimis „sistemul de apărare antiaeriană cel mai recent, care include Panţîr-S1” în estul Ucrainei, a adăugat diplomatul.
 
Câteva ore mai târziu, Kievul anunţă că „trupe ruse" au preluat controlul asupra oraşului frontalier strategic Novoazovsk, situat la 100 de kilometri sud de bastionul rebel Doneţk, unde au avut loc confruntări violente în ultimele zile. „Ieri (miercuri - n.r.), soldaţii ruşi au preluat controlul asupra oraşului Novoazovsk", situat pe litoralul Mării Azov, cu 11.000 de locuitori, a anunţat Consiliul ucrainean de securitate şi apărare pe Twitter, adăugând că mai multe alte sate din proximitate au fost de asemenea cucerite.
 
Pe 22 august, convoiul rus staţionat de mai multe săptămâni la graniţa cu Ucraina a pătruns pe teritoriul ţării, fără aprobarea Kievului. Vehiculele au trecut printr-un punct de frontieră controlat de separatişti, astfel că nu au fost verificate de vameşi ucraineni. Deşi ruşii susţin că au aprobarea Crucii Roşii, organizaţia internaţională a negat.

Oficialii ruşi anunţă că au luat această decizie pentru că se tem că, atunci când în final vor primi toate avizele, „nu va mai avea cine să primească ajutoarele”.

Guvernul de la Kiev a acuzat Rusia de „invazie directă”, după ce anunţase anterior că va considera o astfel de manevră un act de agresiune. De mai multe săptămâni, ucrainenii, NATO şi UE avertizează că este posibil ca Rusia să încerce să invadeze Ucraina sub pretextul unei misiuni umanitare.

De la începutul lunii august, ruşii au încercat de mai multe ori să trimită diverse convoaie în Ucraina. După ce ruşii au dublat numărul soldaţilor mobilizaţi la graniţa cu Ucraina, aceştia continuă să tatoneze terenul pentru o eventuală forţare a graniţelor. Armata rusă a organizat un nou „convoi umanitar”, pe care-l ţin foarte aproape de un punct de frontieră, a declarat Valeri Chali, adjunct al Administraţiei Prezidenţiale Ucrainene, avertizând că, dacă acest convoi ar fi intrat în Ucraina, ar fi putut provoca un război deschis, total, între cele două ţări. 

Pe 6 august, Kievul a avertizat pentru prima dată că ruşii intenţionează să se folosească de o misiune ori „umanitară”, ori „de menţinere a păcii” pentru a invada Ucraina. 
 
„Un contingent de forţe pacificatoare, care se află de mai bine de cinci luni la graniţa ruso-ucraineană, cu greu poate fi numită misiune de menţinere a păcii. Prin urmare, mobilizarea ei în Ucraina va fi considerată o agresiune directă şi deschisă. Am încrederea că, astăzi, comunitatea internaţională nu va permite mobilizarea de forţe pacificatoare ruse în Ucraina”, a spus Zubko, potrivit „Kyiev Post”.
 
În ultimele săptămâni, Rusia a trimis aproximativ 17 batalioane la frontiera cu Ucraina, adică între 19.000 şi 21.000 de soldaţi. Trupele sunt de infanterie, de artilerie, blindate de teren şi aeriene, care se află la doar câţiva kilometri de Ucraina. Ruşii ar putea astfel interveni în orice clipă în cazul în care decid să sprijine oficial forţele separatiste proruse care pierd masiv teren în faţa armatei ucrainene. 
 
În plus, notează cotidianul american „The New York Times”, armata rusă a consolidat masiv componenta de armament greu din zonă, mărind semnificativ numărul rachetelor sol-aer, de la opt la 14 baterii. 
 
La 5 iulie, armata ucraineană reorganizată sub comanda preşedintelui Petro Poroşenko a demarat o ofensivă asupra estului separatist al Ucrainei. A fost prima ofensivă reală demarată asupra bastioanelor separatiste, de când rebelii au capturat oraşele, în urmă cu mai bine de patru luni. Separatiştii au pierdut teren rapid. Armata i-a scos din mai multe oraşe care deveniseră adevărate fortăreţe şi a eliberat aeroporturi şi puncte de frontieră controlate de rebeli. 
 

La începutul lunii august, armata rusă şi-a dublat efectivele mobilizate la graniţele cu Ucraina, mişcare ce o face pregătită pentru un eventual război cu Ucraina, au avertizat mai mulţi oficiali vestici.

În ultimele săptămâni, Rusia a trimit aproximativ 17 batalioane la frontiera cu Ucraina, adică între 19.000 şi 21.000 de soldaţi. Trupele sunt de infanterie, de artilerie, blindate de teren şi aeriene, care se află la doar câţiva kilometri de Ucraina. Ruşii ar putea astfel interveni în orice clipă în cazul în care decid să sprijine oficial forţele separatiste proruse care pierd masiv teren în faţa armatei ucrainene. 
 
În plus, notează cotidianul american „The New York Times”, armata rusă a consolidat masiv componenta de armament greu din zonă, mărind semnificativ numărul rachetelor sol-aer, de la opt la 14 baterii. 
 

 

 

 

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: