Gazele ruseşti încing relaţiile dintre Kiev şi Budapesta: Schimburi de replici şi ambasadori convocaţi în ambele capitale

FOTO EPA-EFE

Ungaria şi Ucraina traversează un nou episod de tensiuni diplomatice, de această dată după decizia Budapestei de a importa gaze ruseşti ocolind teritoriul ucrainean. Cele două ţări şi-au convocat ambasadorii în semn de protest.

Ministerul ucrainean de Externe l-a convocat marţi pe ambasadorul Ungariei la Kiev, Istvan Iidyarto, pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de noul contract semnat de guvernul de la Budapesta cu Gazprom.

Potrivit lui Oleg Nikolenko, purtătorul de cuvânt al diplomaţiei ucrainene, convocarea lui Iidyarto este o „măsură similară” faţă de cea luată de Ungaria. Marţi dimineaţa, ambasadoarea Ucrainei la Budapesta, Liubov Nepop, a fost chemată pentru explicaţii la Ministerul ungar de Externe după ce Kievul îşi exprimase „tristeţea” faţă de noul contract dintre Ungaria şi Gazprom.

Noul contract „prejudiciază rezultatele pozitive şi tendinţele în relaţiile dintre Ucraina şi Ungaria”, a reacţionat luni Kievul.

Ungaria a semnat luni în mod oficial un nou acord de achiziţionare de gaze naturale din Rusia. Conform acestui acord, prevăzut pentru 15 ani, Ungaria se angajează să cumpere anual de la Gazprom o cantitate de 4,5 miliarde metri cubi de gaze naturale. Aceste angajament este pentru zece ani, Ungaria putând să scadă volumul în ultimii cinci ani. Însă acordul ocoleşte Ucraina: 3,5 miliarde metri cubi urmând să fie livraţi via Serbia şi un miliard de metri cubi via Austria.

„Transportul de gaze care evită teritoriul Ucrainei subminează securitatea ei naţională şi securitatea energetică a Europei. Noul acord al Ungariei cu Gazprom înseamnă o gravă lovitură pentru relaţiile ucraineano-ungare”, a acuzat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei ucrainene.

Potrivit acestuia, Kievul va lua măsuri ferme pentru a-şi apăra interesele naţionale.

Ucraina a anunţat luni că va cere Comisiei Europene (CE) să evalueze conformitatea noului acord dintre Ungaria şi Gazprom cu legislaţia europeană în domeniul energetic. În plus, Kievul a suspendat reuniunea Comisiei interguvernamentale mixte ucraineano-ungare pentru cooperare economică, care ar fi trebuit să-şi desfăşoare lucrările în perioada 29-30 septembrie, la Budapesta.

Kievul se declară „neplăcut surprins şi dezamăgit” de alegerea Budapestei. „Nu corespunde principiilor Tratatului de bună vecinătate şi cooperare semnat între Ucraina şi Ungaria la 6 decembrie 1991”, afirmă partea ucraineană.

Luni, MAE de la Kiev a denunţat „o decizie pur politică, nejustificată din punct de vedere economic”.

Marţi, ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba a declarat că tranzitarea Ucrainei a fost exclusă la solicitarea Rusiei.

ReacţiaKremlinului a venit imediat: Ucraina „nu are dreptul să intervină” în relaţiile ruso-ungare.

Ungaria nu acceptă criticile formulate dinspre Kiev în legătură cu contractual său cu Gazprom şi acuză statul vecin de amestec în afacerile interne.

„Pentru Ungaria, securitatea energetică este mai degrabă o chestiune de siguranţă, de suveranitate şi economică decât politică”, a susţinut ministrul ungar de Externe Peter Szijjarto.

Relaţiile dintre Kiev şi Budapesta sunt tensionate din 2017, după ce Parlamentul ucrainean a adoptat o lege a educaţiei care stabileşte că limba principală de studiu în instituţiile de învăţământ din Ucraina este limba ucraineană. Peste 150.000 de maghiari locuiesc în Ucraina, în regiunea Transcarpatia.

Chiar dacă susţine că este interesat de reducerea dependenţei de gazele naturale ruseşti, premierul ungar Viktor Orban se comportă ca un promotor al intereselor Moscovei în Uniunea Europeană, solicitând, de exemplu, în mod repetat eliminarea sancţiunilor impuse Rusiei după anexarea peninsulei Crimeea în 2014.