Garry Kasparov: „Putin foloseşte resursele uriaşe ale ţării pentru a cumpăra favoruri, bănuiesc că şi în România” INTERVIU

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Garry Kasparov, cel mai faimos critic al regimului lui Vladimir Putin FOTO: arhiva personală
Garry Kasparov, cel mai faimos critic al regimului lui Vladimir Putin FOTO: arhiva personală

Garry Kasparov, cel mai mare şahist al tuturor timpurilor şi unul dintre cei mai mari critici ai regimului Putin, vorbeşte, într-un interviu exclusiv pentru „Adevărul”, despre lipsa internaţională de reacţie faţă de acţiunile nedemocratice ale lui Vladimir Putin, despre problemele din Rusia şi despre cazul Navalnîi.

Născut în 1963 la Baku, în Azerbaidjan, în fosta Uniune Sovietică, Garry Kasparov este considerat de majoritatea specialiştilor drept cel mai bun jucător de şah din istorie. În 1985, la vârsta de 22 de ani, a devenit cel mai tânăr campion mondial de şah. Şi-a apărat de cinci ori titlul mondial, inclusiv într-o serie de neuitat de partide cu marele său rival Anatoli Karpov. Tot ca un vârf al întregii sale cariere, Gari Kasparov este deţinătorul premiului Oscar la Şah, pe care l-a câştigat de unsprezece ori, un record în materie. Garry Kasparov a fost timp de nu mai puţin de 255 de luni numărul 1 în lume la şah, un record neegalat până acum.

După retragerea din şahul profesionist din 2005, Garry Kasparov a început să activeze în fruntea opoziţiei împotriva lui Vladimir Putin. A fost hărţuit, ameninţat de autorităţi şi de poliţie, iar de două ori a fost chiar arestat.

Pe 17 august 2012, Kasparov a fost arestat şi bătut lângă Tribunalul din Moscova în timp ce aştepta verdictul în procesul în care erau acuzate componentele trupei punk Pussy Riot. Pe 24 august 2012, Kasparov a fost achitat de acuzaţiile conform cărora ar fi participat la un protest neautorizat privind condamnarea a trei membre din trupa Pussy Riot.

Kasparov este considerat cel mai bun şahist al tuturor timpurilor FOTO: Igor Khodzinskiy

kasparov 01

De teama unor repercusiuni din cauza opoziţiei sale faţă de regimul lui Vladimir Putin, Garry Kasparov s-a mutat de la Moscova la New York în 2013.

În prezent, trăieşte în Statele Unite, având şi o casă de vacanţă în oraşul Makarska din Croaţia. De altfel, Kasparov a obţinut în 2014 cetăţenia croată. Kasparov scrie constant articole de presă în publicaţii de prestigiu precum USA Today sau Wall Street Journal, cu care colaborează încă din 1991. În 2012, Garry Kasparov i-a succedat lui Vaclav Havel la preşedinţia Fundaţiei pentru Drepturile Omului.

După un schimb de e-mailuri ce a durat aproape trei ani, Garry Kasparov a fost de acord să acorde un amplu interviu în exclusivitate pentru „Adevărul”. Am realizat interviul exclusiv cu Garry Kasparov pe Skype, în timp ce marele campion se afla în casa sa din Croaţia. Şi chiar înainte de a începe interviul, Garry Kasparov a zăbovit preţ de un minut asupra unei vechi table de şah aflate lângă scaunul său de la birou şi lângă o bibliotecă cu sute de cărţi. După ce s-a uitat de mai multe ori la piesele de pe tabla de şah şi a făcut câteva mutări cu un aer extrem de preocupat, Garry Kasparov şi-a împărtăşit gândurile sale pentru cititorii „Adevărul” timp de peste o jumătate de oră.

„Europa tratează regimul lui Putin ca pe un partener de afaceri”

De ce nu vedem reacţii şi repercusiuni ale Uniunii Europene la acţiunile nedemocratice ale regimului lui Vladimir Putin?

Uniunea Europeană nu este capabilă să ia măsuri eficiente privind sancţiuni faţă de ce se întâmplă în Rusia pentru că Europa tratează regimul lui Putin ca pe un partener de afaceri. Da, este un regim nedemocratic, dar Europa încă face afaceri cu el. Putin şi regimul său aprovizionează cu gaze o parte importantă a Europei. Putin foloseşte resursele naturale uriaşe ale ţării pentru a cumpăra favoruri, iar aici mă refer şi la crearea de lobby-işti internaţionali în multe ţări, bănuiesc că şi în România. Doar Stalin ar mai fi putut avea o reţea atât de puternică. Oligarhii ruşi cumpără cluburi de fotbal, cumpără companii importante. De-abia acum Europa începe să facă puţină gălăgie, pentru că Putin a trecut prea multe linii roşii. Şi chiar acum putem vedea politicieni, inclusiv în Germania, ce încearcă să separe cazul Navalnîi de afaceri, ca de obicei. Până acum nu vedem o dorinţă politică a Uniunii Europene, o determinare legat de ce se întâmplă în Rusia. Iar Vladimir Putin crede că are imunitate totală, după atâţia ani de depăşire de linii roşii fără ca Europa să aibă vreo reacţie. Cui îi pasă de sancţiuni faţă de Rusia, când Germania a dublat volumul de gaze importate din Rusia? Europa tace şi înghite, iar şi iar. Joseph Borrell a fost la Moscova, e o ruşine ce s-a întâmplat acolo. Uniunea Europeană ar fi trebuit să îşi recheme toţi ambasadorii din Rusia. Mi s-a luat să tot aud oficialii europeni cum spun: „Suntem profund îngrijoraţi de ce se întâmplă în Rusia”.

Până acum, Europa s-a dovedit incapabilă să dea un răspuns pe măsura agresiunilor regimului lui Vladimir Putin.

În schimb, în America, administraţia condusă de Joseph Biden arată o determinare în a avea reacţii concrete faţă de regimul de la Kremlin. Însă rămâne de văzut dacă declaraţiile vor fi convertite în acţiuni concrete. Eu am motive de optimism.

„Decizia lui Navalnîi de a se întoarce în Rusia ar putea schimba cursul istoriei”

Aţi avut de suferit în Rusia. Cum aţi descrie regimul lui Vladimir Putin?

Este dictatura unui singur om. Este cea mai rea combinaţie cu cele mai rele elemente. Lui Putin nu îi pasă de politicieni, nu îi pasă de sistemul politic. Asta înseamnă că poate face ce vrea, inclusiv să ia cele mai radicale decizii, inclusiv să îşi înlăture opozanţii.

Kasparov a fost arestat în 2012 la Moscova FOTO: arhiva personală

kasparov arestat

Alexei Navalnîi ştia ce îl aşteaptă în Rusia înainte să plece de la Berlin şi cu toate astea a ales să se întoarcă. De ce credeţi că Navalnîi a ales să se întoarcă în Rusia?

Denis, eu nu sunt responsabil pentru decizia lui Navalnîi. Decizia lui de a reveni în Rusia a fost una eroică. Înainte să plece spre Rusia am spus că nu ar fi foarte înţelept să se întoarcă. Eram sigur că va fi arestat de îndată ce va ajunge pe aeroport la Moscova, pentru că era un iniţiator al protestelor din Rusia. Însă nu pot să judec eu decizia lui Navalnîi. Decizia lui ar putea să fie o decizie care să schimbe cursul istoriei, în cazul în care Navalnîi va supravieţui.

Ce viitor vedeţi pentru regimul lui Vladimir Putin?

„Viitorul” e un termen variabil, se poate întinde şi până la un deceniu. Mai devreme sau mai târziu, dictatorii cad. Cred că şi dictatura lui Vladimir Putin va avea aceeaşi soartă. Întrebarea ce se pune este cât va mai dura. Nu cred că va dura mai mult de un deceniu. În mod clar, regimul lui Vladimir Putin arată fisuri. Se poate vedea şi cum tot mai mulţi tineri ruşi resping dictatura regimului de la Kremlin. 70% dintre protestatarii din Rusia au cel mult 35 de ani, conform sondajelor. Asta înseamnă că mulţi dintre protestatari sunt născuţi la sfârşitul Uniunii Sovietice. Este o altfel de generaţie. Însă deocamdată nu cred că această generaţie are puterea să îl dea jos pe Vladimir Putin.

Care au fost în opinia dumneavoastră motivele principale pentru care Rusia lui Putin s-a transformat dintr-un stat autoritar „soft” în dictatura unui singur om?

Sunt reguli în dezvoltarea unei dictaturi. Un dictator începe cu promisiuni mari şi câteodată ia măsuri spectaculoase pentru a creşte economia. Putin a creat un sistem foarte solid în jurul său. Însă aceste sisteme nu pot fi îmbunătăţite. În 2008 a fost criza economică, Putin s-a dat cumva la o parte, însă acest fapt a fost doar pentru a ascunde adevăratele sale intenţii, acelea de a avea puterea pentru totdeauna. În momentul în care Putin a fost numit prim-ministru, am ştiut că va fi dictatura unui singur om.

„Cred că în mai puţin de 10 ani vom avea o Rusie post-Putin”

Cât de departe este o Rusie post-Putin?

Cred că mai puţin de 10 ani. Lumea se schimbă, se produc transformări peste tot, iar Rusia se va schimba şi ea. Factorii externi sunt foarte importanţi pentru o schimbare iminentă în Rusia. Rămâne de văzut când va fi Rusia post-Putin şi cu ce preţ.

Arnold Schwarzenegger şi Garry Kasparov într-o partidă amicală de şah FOTO: arhiva personală

schwarzenegger si kasparov

Dacă ar fi să comparaţi Rusia cu o tablă de şah, ce piesă ar fi Vladimir Putin?

Nu îmi doresc să compar Rusia sau pe Putin cu şahul, jocul pe care îl am în sânge, pentru că şahul este un joc cu reguli. Ştim regulile, iar rezultatul se schimbă în funcţie de cum joci. În Rusia lui Putin, regulile se schimbă tot timpul, însă rezultatul rămâne acelaşi. Şi doresc să protejez integritatea jocului de şah.

Aţi fost în România o dată sau de două ori. Ce amintiri aveţi legate de ţara noastră?

Dacă nu mă înşel, am fost de două ori în ţara dumneavoastră, însă nu ca jucător de şah, ci ca organizator de competiţii de şah în Bucureşti. A fost acum câţiva ani… Şi dacă lucrurile merg cum trebuie, ar trebui să revin în România în acest an în luna iunie, tot la un eveniment important de şah.

Există în opinia dumneavoastră similitudini între regimul lui Ceauşescu şi regimul lui Vladimir Putin?

Oarecum… Aş vorbi mai degrabă de diferenţe. Ceauşescu şi-a construit regimul bazându-se pe o ideologie falsă, pe când lui Putin nu îi pasă. Un lucru bun legat de perioada în care Ceauşescu era preşedinte era faptul că din fericire România nu era atât de mare încât să îşi atace vecinii. Din păcate pentru mai mulţi vecini ai Rusiei, ambiţiile lui Putin pot fi concretizate şi prin atacarea lor, fie că este vorba de Ucraina sau Georgia. M-am temut că dacă Trump ar fi fost reales Putin ar fi putut testa capacitatea de apărare a NATO atacând statele baltice. Acum, că Trump nu mai e preşedinte, cred că această temere a mea este exclusă.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Cum a învins Kasparov din nou Rusia lui Putin la CEDO. Cazurile similare a opt români au contat în luarea deciziei

Gari Kasparov: „Puterea” lui Putin este doar o consecinţă a „oboselii” Occidentului

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite