Lăsate să facă ce pot, cât pot, cu ce mijloace au la dispoziţie...rezultat firesc al suveranităţii naţionale păstrate cu îndârjire în domeniu, chiar dacă evenimentele au depăşit cu mult, în unele cazuri, capacitatea de reacţie individuală a statelor.

Cât de reală este ameninţarea? Extrem de reală şi imediată, căci Jihadul a fost de mult translatat din teritoriile iniţial cucerite de islamiştii fanatice în dulcea, primitoarea şi apărătoarea de drepturi ale omului  Europă.  Nimeni nu a crezut, nu a vrut să creadă, şi încă nici nu crede în totalitate în veridicitatea mesajelor celor de la ISIS. Harta Califatului pe care au difuzat-o pe toate canalele imaginabile şi care însoţeşte mai toate manualele lor de propagandă, este rezultatul mesajului profund al Jihadului, le motivează toate acţiunile de recrutare şi este scopul final al luptei, aşa cum este prezentat pe parcursul procesului de radicalizare. Nu confundaţi lucrurile: ceea ce este pentru dvs. o imagine contestabilă ca orice document de propagandă, pentru ei este justificarea tuturor acţiunilor, fie că vorbim despre prezenţa pe câmpurile de luptă sau participarea de atacuri teroriste.

În momentul în care a început valul necontrolat al migraţiei ilegale înspre Europa, frontierele sale, la est, sud-est şi sud au fost puse sub o presiune enormă, au cedat temporar, apoi au fost refăcute în regim de urgenţă naţional, apoi au fost cât de cât securizate după semnarea acodului UE-Turcia, şi acesta fragil şi aflat sub multiple semne de întrebare.

De unde au apărut marile probleme? Din două surse majore. Pe de o parte, din lipsa unui mecanism unificat de răspuns la nivel european, care să fi putut să fie activat, instantaneu, în momentul apariţiei celei mai mari ameninţări care s-a produs la adresa securităţii interne europene de la finele celui de-al Doilea Război Mondial încoace. Pe de altă parte, în mod egal ca pondere negativă, faptul că nici până acum liderii europeni nu par să poată depăşi divergenţele asupra modalităţilor de abordare politică a situaţiei, blocând astfel construcţiile posibile.

Care este urgenţa maximă? Evident, frontierele. Securizarea, paza şi tot ceea ce înseamnă procesul de management al tuturor porţilor de intrare în Europa. Evident? Sigur, teoretic, acesta este răspunsul. Practic...apar probleme. Deloc simple.

Cred că de teorie v-aţi săturat, exact în aceeaşi măsură în care s-au săturat şi opiniile publice europene care cer măsuri. Imediate. Concrete. Ferme. Logic.

Dar exact asta este extrem de greu de realizat, pur şi simplu pentru că liderii europeni au de ales: fie rămân la situaţia actuală în care, pe fond, managementul frontierelor este unul de responsabilitate suveran naţională, fie sunt de acord cu principiul managementului integrat, cu unităţi comune, cu un comandament unificat şi cu cu reglementări comune privind dreptul de intervenţie. Reglementări bazate pe o legislaţie comună europeană.

Foarte simplu, ziceţi? Deloc.

Pentru o ilustrare completă a unui răspuns cât de cât exhaustiv, am ales să vă propun o serie de documente, din domeniul operaţional, dar şi de legislaţie, care aşteaptă validarea europeană. Sunt documente ale Frontex, principala Agenţie europeană "pentru promovarea, coordonarea şi dezvoltarea managementului european al frontierelor în acord cu Carta europeană a drepturilor omului, aplicând conceptul de Management Integrat al Frontierelor".Aveţi ocazia de a citi, în premieră,  rapoarte interne, dar şi documente confidenţiale ale instituţiilor europene. .

Primul document FRONTEX (pe care-l puteţi consulta integral în finalul acestui text, împreună cu celelalte documente, în premieră) stabileşte un "Catalog al incidentelor grave ("Serious Incident").

"Incidentul grav este un eveniment sau o situaţie, naturală sau cauzată de acţiunea omului, care poate afecta sau poate fi relevantă pentru misiunile Frontex, pentru imaginea sa, pentru siguranţa participanţilor la operaţiune sau orice combinaţie între acestea incluzând violări ale Drepturilor Fundamentale ale UE sau legislaţia internaţională, legate de accesul la protecţia internaţională şi încălcările Codului de Conduită al Frontex

În termenii acestui Catalog, iată ce cuprinde Capitolul I, cel în care se înscriu "incidentele grave":

"Categoria I - situaţie de înaltă relevanţă politică sau/şi operativă cu un potenţial efect  asupra managementului de frontieră în unul sau mai multe State Memebre, incluzând situaţiile de criză internaţionale. Sunt cuprinse aici atacurilele teroriste în Statele Membre, în statele din vecinătatea UE şi ţările terţe; dezastrele naturale sau rezultat al activitţii umane (inclusiv cele chimice sau nucleare),; schimbări neaşteptate în managementul frontierelor precum introducerea obligativităţii vizelor sau închiderea temporară a frontierelor: incidente majore privind securitatea frontierelor, inclusiv sosirea unui număr mare de migranţi ilegali, accidente de trafic sau blocare de puncte de frontieră; conflict de frontieră între Statele membre şi terţe ţări; război civil/revolte şi mişcări populare violente în Statele membre, sau din vecinătatea apropiată sau din terţe ţări; conflict armat între ţări din vecinătatea apropiată a UE şi/sau terţe ţări cu State Membre".

Vă propun să citiţi acest document (cu prezentarea celorlalte trei categorii de incidente standardizate de Frontex) care integrează şi fişele-standard ce trebuie completate în asemenea cazuri, pentru a realiza complexitatea enormă a procesului birocratic presupus de actualul tip de operaţiuni comune în care echipele Frontex, ele însele alcătuite din personal venit din numeroase ţări,

Puteţi consulta de asemenea rapoarte operative privind  o serie de "incidente serioase" (20 de luni începând cu mai 2014) pe care Zach Campbell de la The Intercept l-au putut accesa în varianta neredactată şi destinată circuitului instituţional intern. Puteţi accesa aici ( https://theintercept.com/2016/08/22/coast-guard-fired-at-migrant-boats-european-border-agency-documents-show/ ) textul lui Campbell. În finalul acestui articol  aveţi documentul Serious Incident Reports, dar şi regulile Frontex Serious Incident Reporting. Vi le prezentăm ca atare. Problema crucială este folosirea armelor pentru a opri sau întoarce din drum vasele care transportă migranţi ilegali. Nu este deloc simplu deoarce, în cele mai multe cazuri, asemenea acţiuni au fost aduse, cum veţi vedea din documente, în faţa judecătorilor care trebuiau să decidă dacă, da sau nu, au fost încălcate drepturile omului...

Iarăşi, totul se împiedică de o problemă strict legală: fără un mandat european comun şi reguli de misiune legale în termenii unei legislaţii europene specifice, orice acţiune de acest gen intră sub o dublă jurisdicţie, cea naţională (dacă incidentul s-a produs în apele teritoriale) şi regulile Frontex sau, dacă incidentul are loc în apele internaţionale, între regulile Frontex şi legislaţia internaţională...

Cu riscul de a vă plictisi cu atâtea referinţe tehnice, vă rog să consultaţi şi alte două documente condifenţiale, două propuneri ale Parlamentului European şi Consiliului privind Codul UE privind vizele şi Propunerea de întărire a controalelor la frontierele externe cu ajutorul bazelor de date relevante. În ambele cazuri este vorba de poziţii finale de compromis între Comisie, Parlament şi Consiliu, deosebit de interesantă, fiind prima propunere care stabileşte noi modalităţi de obţinere a vizelor în UE pentru perioade mai scurte de 90 de zile, din al doilea text reţinând ideea ca referinţa centrală să fie la baza de date SIS (Schengen Information System)...

V-am oferit acces la câteva documente, dar sunt sute şi sute asemenea, plus miile de variante intermediare care circulă pe diverse canale instituţionale. Asta este problema reală, cea mai gravă, cea mai serioasă: este nevoie rapidă de o legislaţie europeană unitară, de unităţi operative comune, de forţe acţionând sub unică linie de comandă...altfel, soluţia gardurilor, zidurilor de potecţie şi baza pe mila lui Dumnezeu, adică existenţa unor obstacole naturale (gen Dunăre, spre ex.) nu vor mai fi suficiente în cazul unui nou val super-masiv de migranţi ilegali. Drept care, fiecare stat sub ameninţare ia singur decizii de ridicare a nivelului propriu de apărare. Cum ar fi Ungaria, care a anunţat ieri că va ridica un al doilea zid de apărare la frontiera cu Serbia...

În acest moment chiar, nu există un acord măcar asupra uni ordin comun european de misiune clar şi de angajare de forţe în momentul identificării unei ambarcaţiuni a traficanţilor care aduc zilnic migranţi ilegali în diverse puncte ale Europei. Uitaţi-vă la numărul enorm de formulare necesar, gândiţi-vă la greutăţile enorme de a asambla unităţi ad-hoc care să acţioneze în situaţii sensibile, ştiind că oamenii respectivi nu s-au antrenat niciodată în condiţii similare, că sunt obişnuiţi cu coduri de comportament şi reacţie diferite şi, pe fond, sunt supuşi finalmente legislaţiilor lor naţionale.

Poate, măcar în acest moment, liderii europeni se vor decide că este nevoie de forţe comune gata să acţioneze în comun pentru cauza comună, în cadrul unei definiţii legislative noi care să le dea obiectivele necesare în sensul apărării frontierelor. Altfel, totul rămâne din nou la nivel de vorbe goale şi promisiuni absolut deşarte şi goale de conţinut. Iar discuţia despre Gardienii de la Porţile Europei va începe la modul serios, veţi vedea, odată cu cea despre Viitorul Europei. La începutul acestei toamne.

 

Relevant Data Bases 

SERIOUS INCIDENT REPORTS.pdf 

SERIOUS INCIDENTS REPORTING.pdf 

VISA CODE.pdf