Franţa trece la măsuri dure împotriva islamiştilor extremişti după decapitarea unui profesor de către un tânăr cecen

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a decis duminică să întărească securitatea şcolilor şi supravegherea propagandei islamiste radicale online, după decapitarea unui profesor de istorie în regiunea Parisului de către un tânăr islamist cecen.

Poliţia franceză a lansat luni dimineaţă operaţiuni împotriva a „zeci de indivizi“ din mişcarea islamistă, după decapitarea unui profesor, victima unei „fatwa“ (decret religios islamic), a anunţat ministrul de interne Gérald Darmanin, potrivit AFP.

Aceste operaţiuni de poliţie, decise în urma Consiliului de apărare ţinut duminică, au început luni dimineaţă şi vor continua în zilele următoare.

Operaţiunile nu vizează indivizi „în legătură neapărat cu ancheta“ cu privire la asasinarea profesorului de istorie Samuel Paty la Conflans Saint-Honorine, în regiunea pariziană, ci vor să „transmită un mesaj: (...) niciun minut de pauză pentru inamicii Republicii“, a afirmat Gérald Darmanin.

După asasinatul de vineri, „mai mult de 80 de anchete“ au fost deschise pentru ură în mediul online şi au avut loc arestări, a adăugat ministrul, afirmând că vrea să dizolve câteva asociaţii, printre care Colectivul contra islamofobiei în Franţa (CCIF).

Potrivit ministrului de interne, „51 de structuri asociative vor fi vizitate în cursul săptămânii de serviciile de stat, iar mai multe dintre ele, la propunerea mea, vor fi dizolvate de Consiliul de miniştri“.

CCIF este „în mod clar implicat“ şi „anumite elemente ne permit să considerăm că este un inamic al Republicii“, a adăugat el.

CCIF „primeşte ajutoare de stat, deduceri fiscale şi denunţă islamofobia de stat“, a mai spus ministrul.

Darmanin a mai citat ONG-ul Baraka City, fondat de musulmani cu profil salafist, al cărui preşedinte Driss Yemmou a fost plasat joi sub control judiciar în cadrul unei anchete pentru hărţuire pe reţelele sociale.

Contul de Facebook al asociaţiei este urmărit de peste 715.000 de persoane.

Referindu-se la o „fatwa“ contra profesorului ucis, ministrul i-a avut în vedere în special pe tatăl unei eleve de la colegiul din Conflans Saint-Honorine şi pe militantul islamist radical Abdelhakim Sefrioui. 'Ei au lansat în mod evident o fatwa contra profesorului', a spus Darmanin.

Cei doi bărbaţi fac parte dintre cele unsprezece persoane plasate în detenţie provizorie în ancheta referitoare la atentatul comis vineri de un refugiat cecen în vârstă de 18 ani. 

Şeful statului francez a ordonat "acţiuni concrete" rapide împotriva propagandei islamiste radicale online şi "a cerut să se treacă rapid la acţiune şi să nu lase niciun răgaz celor care se organizează pentru a se opune ordinii republicane", a informat Palatul Elysee, la finalul unei reuniuni cu şase miniştri şi procurorul naţional antiterorist, Jean-François Ricard.  Şeful statului francez a avut în vedere întărirea securităţii şcolilor şi vecinătăţii acestora pentru reluarea cursurilor la 2 noiembrie, cu măsuri stabilite şi puse în practică în termen de 14 zile. 

Ministrul de Interne, Gérald Darmanin, şi cel al Justiţiei, Eric Dupond-Moretti, au prezentat „un plan de acţiune care va fi pus în aplicare în această săptămână şi va face loc unor acţiuni concrete împotriva structurilor, asociaţiilor sau persoanelor apropiate mediilor radicalizate", care ţin discursuri pline de ură ce pot încuraja atentatele, a precizat sursa. O listă de asociaţii va face obiectul unor „măsuri corespunzătoare“ după controale, în aşteptarea unui proiect de lege împotriva islamismului radical.

Acesta va trebui să extindă motivele de dizolvare a asociaţiilor în cauză. Emmanuel Macron a mai decis să se acţioneze imediat împotriva celor care au sprijinit atentatul pe reţelele sociale. „Cu începere de vineri, Pharos (platforma de avertizare) a identificat 80 de mesaje care susţin acţiunea atacatorului. Ele vor conduce cu începere de luni la proceduri desfăşurate de poliţie sau jandarmerie“, cum ar fi citări sau percheziţii la domiciliu, potrivit Palatului Elyse.

Franţa ar urma să expulzeze 231 de străini aflaţi pe o listă a guvernului ca fiind suspectaţi de credinţe religioase extremiste, conform unei surse din poliţie citate de Reuters. Conform definiţiei oficiale, Franţa înţelege prin extremişti „persoane care, angajate în procesul de radicalizare, ar putea să vrea să plece în străinătate pentru a se alătura unor organizaţii teroriste ori pentru a luat parte la activităţi teroriste”. Ministrul de Interne al Franţei, Gerald Darmanin, nu a confirmat deocamdată informaţia. Conform sursei citate, Darmanin le-ar fi spus prefecţilor, în cadrul unei şedinte care a avut loc duminică după-masă, să se ocupe de expulzări. Din cei 232 de suspecţi, 180 sunt în prezent în închisoare, iar 51 vor fi arestaţi în viitorul foarte apropiat. Darmanian le-ar mai fi cerut şi responsabililor din subordinea sa să examineze foarte atent cererile celor care vor să primească statului de refugiat în Franţa.ee.

Întărirea controalelor asupra fluxurilor financiare islamiste

Ministrul francez de Finanţe, Bruno Le Maire, a declarat duminică că va propune întărirea controalelor asupra fluxurilor financiare ale unor asociaţii islamiste, după decapitarea unui profesor de către un atacator islamist. „Există o problemă de finanţare a mai multor asociaţii islamiste pe care cred că putem şi trebuie să facem mai bine”, a declarat el pentru France 3 Television. Vineri seara, în Conflans-Sainte-Honorine, o suburbie din nord-vestul Parisului, un profesor de istorie a fost decapitat de un tânăr de 18 ani de origine cecenă. Administraţia lui Emmanuel Macron este sub o presiune crescândă a partidelor conservatoare şi de extremă dreapta. Cerinţa acestora: o poziţie mult mai dură în privinţa acelor rezidenţi care nu au cetăţenie şi care reprezintă o ameninţare pentru siguranţa publică. 

La Paris şi în alte oraşe franceze au avut loc, duminică 18 octombrie, manifestaţii republicane pentru denunţarea terorii islamiste. Miercuri 21 octombrie urmează să i se aducă un omagiu naţional profesorului Samuel Paty, ucis întrucît în cursul unei lecţii de istorie le-a arătat elevilor caricaturile lui Mohamed şi le-a explicat ce înseamnă libertatea critică.

Unsprezece persoane sunt în prezent arestate în contextul anchetei şi al acestui act terorist oribil comis de un tânăr născut la Moscova într-o familie de ceceni refugiată ulterior în Franţa. Cele 11 persoane arestate în prezent sunt bănuite că fac parte din cercul celor care l-au îndoctrinat şi probabil împins la crimă pe tînărul cecen. Agenţiile de presă evocă în special figura unui militant islamist radical, un salafist cunoscut pentru predicile sale violente, pe nume Abdelhakim Sefroui. La începutul lunii octombrie acest salafist l-a acompaniat pe tatăl unui elev la şcola unde preda profesorul de istorie cerând demiterea acestuia întrucît discutase în clasă despre caricaturile lui Mohamed. 

Manifestaţii din Franţa, cum a fost, ieri, cea din Piaţa Republicii de la Paris, au avut loc la iniţiativa unor sindicate ale profesorilor, a mai multor asociaţii precum şi revistei umoristice Charlie Hebdo. Denunţarea obscurantismului islamist şi a terorismului inspirat de ideologii radicali ai islamului politic este pusă în Franţa însă sub semnului refuzului de a accepta ura. 

Această abominabilă crimă relansează în Franţa dezbaterile despre islamul radical care încearcă de fapt să ia sub control comunitatea musulmană din Europa şi să obţină pentru ea dreptul de a aplica Şaria, legea islamică. Prin teroare, islamul radical doreşte să-i mai forţeze pe cetăţenii din ţările democratice la auto-cenzură, şi de fapt la lichidarea spiritului critic. În multe spirite din ţările occidentale această auto-cenzură funcţionează deja, deci islamiştii radicali au văzut că pot câştiga teren.