Franţa. Proiectul de lege privind combaterea islamului radical, transmis Parlamentului.Ultimatumul lui Macron pentru Consiliul francez al cultului musulman

Musulmanii din Franţa nu au voie să se roage în stradă

Proiectul de lege privind combaterea islamului radical şi a «separatismelor» este finalizat şi transmis Parlamentului. Textul va fi prezentat în Consiliul de miniştri în data de 9 decembrie. În acest context, preşedintele Macron acordă 15 zile musulmanilor pentru a prezenta un cod deontologic şi moral al imamilor ce activează în Franţa.

Iniţial, proiectul de le lege urma să conţină tremenul de «separatism» folosit de Emmanuel Macron într-un discurs rostit la începutul lunii octombrie. Seful statului denunţa atunci «separatismul islamist» dar termenul «separatism» a fost abandonat, ca şi cuvântul «laicitate» şi s-a optat pentru : «Proiect de lege menit să întărească principiile republciane».

Potrivit proiectului ura pe internet devine un care pedepseşte. Se prevăd de asemenea sancţiuni specifice contra celor care fac presiuni asupra agenţilor statului sau aleşilor. Aceasta după ce s-a aflat şi demonstrat că profesorul Samuel Paty, asasinat prin decapitare de un islamist cecen în ziua de 16 octombrie, fusese mai întâi hărţuit online pentru că le arătase elevilor săi caricaturi cu profetul Mahomed în cadrul unui curs depre libertatea de expresie.

Se aduc de asemenea două modificări majore codului penal. Se creează astfel un nou delict de «punere în pericol a vieţii cuiva prin difuzarea de informaţii referitoare la viaţa sa privată», familială sau profesională, care ar putea permite identificarea sau localizarea sa. Delict va putea fi pedepsit cu maximum trei ani închisoare şi 45.000 de euro amendă.

Se creează, prin noul proiect de lege, pe lângă parchetul din Paris, un grup de magistraţi care se va ocupa special de combaterea urii pe internet. Autorii proiectului de lege scrie că «în faţa islamului radical, în faţa tuturor separatismelor, am constatat că arsenalul nostru juridic este în parte neputincios. Republica nu are mijloacele necesare pentru a acţiona contra celor care vor să o destabilizeze» .

Pentru a garanta transparenţa condiţiilor în care se practică un cult, se modifică uşor legea din 1905 care consfiinţea separarea biserciilor de stat. Sunt în vizor finanţăriile, banii care alimentează asociaţiile cultuale. Astfel, orice donaţie de peste 10.000 de euro va trebuie supusă unei declaraţii de resurse, la secţia financiară. Servicile financiare vor ştii astfel cine pe cine finanţează. Precizăm că în Franţa 380 de lăcaşuri de cult, bănuite de radicalizare, au fost închise din 2018 încoace şi 475 de străini aflaţi ilegal în Franţa şi fişaţi drept islamişti radicali, au fost expulzaţi din ţară. Tot la acest capitol, se prevede o măsură numită «anti-puci» menită să evite preluarea controlului unei moscheei de către extremişti islamişti. În plus, un articol prevede ca «o persoană care a fost condamnată pentru provocare la acte de terorism, de discriminare, de ură sau de violenţă» să poată fi interzisă de acces într-un lăcaş de cult, notează RFI.

Un capitol consacrat educaţiei urmăreşte combaterea şcolilor asociative clandestine. Se doreşte să se pună capăt definitiv şcolarizării la domiciliu începând cu vârsta de trei ani. În acest sens, fiecare copil şcolarizabil, adică începând cu vârsta de trei ani, va primi un număr de identificare care va permite autorităţilor academice să se asigure că niciun copil nu este lipsit de drepturile sale la educaţie.

Ultimatumul lui Emmanul Macron

Preşedintele Emmanuel Macron şi ministrul de Interne au primit la Élysée federaţiile ce compun Consiliul francez al cultului musulman pentru a le cere să conceapă un cod deontologic şi moral al imamilor ce activează în Franţa.

Nouă federaţii compun Consiliul francez al cultului musulman iar la întâlnirea cu preşedintele Emmanuel Macron şi cu ministrul de Interne, Gérald Darmanin au fost prezente opt dintre ele. Este practic instanţa ce reprezintă, încă din 2003, musulmanii din Franţa.

Întâlnirea are loc după ce preşedintele Emmanuel Macron a cerut deja Consiliului să încadreze modul în care sunt formaţi imamii ce activează în Franţa, în condiţiile în care ameninţarea islamistă câştigă teren.

O propunere avansată de musulmani este crearea unui Consiliu naţional al Imamilor ce ar urma să funcţioneze după modelul unui Ordin profesional precum este cazul avocaţilor ori al medicilor. 

Acest organism va evalua cunoştiinţele viitorilor imami şi le va emite o act oficial de imam. Iar în acest proiect, viitorii imami vor trebui să respecte un cod deontologic precum şi de o cartă a valorilor republicane.  

Iar acest ultim text va trebui finalizat în următoarele 15 zile. El va fi realizat de Consiliul cultului musulman iar Ministerul de Interne va trebui să supravegheze conceperea textului. Două principii vor fi înscrise în mod clar: refuzul unui eventual islam politic şi orice ingerinţă străină, recomandă Palatul Elysée.

Acest cod de deontologie, de morală şi de etică are ambiţia de a pune punct imamilor detaşaţi.  Liderul de la Elysée recunoaşte că nu toţi vor dori să semneze viitoarea cartă dar, fie sunt cu republica fie nu sunt, conchide preşedintele Macron.