Franţa dezvăluie un nou model de extindere a Uniunii Europene

Franţa dezvăluie un nou model de extindere a Uniunii Europene

Ţările din Balcanii de Vest ar trebui să devină membre ale Uniunii Europene, dar prin intermediul unei metode treptate, se arată într-un document francez.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ideea „asocierii graduale” a fost baza pentru o „abordare reformată faţă de procesul de aderare la UE”, prezentată într-un document informal de şase pagini, primit de diplomaţii UE de la Franţa, pe 15 noiembrie şi analizat de EUobserver.
 
Extinderea UE funcţionează în prezent prin deschiderea unor negocieri de  aderare cu statele candidate, care acoperă 35 de arii distincte sau capitole” ale legii europene.
 
Odată ce candidaţii acceptă să facă reformele necesare pentru a se alinia legilor UE, aceştia sunt acceptaţi ca membri deplini şi câştigă acces la programele UE, precum burse de cercetare, şi la zeci de miliarde de euro pe an în subvenţii UE.
 
Însă în noul model francez, candidaţii ar face reformele într-un proces de şapte paşi, câştigând acces la anumite programe şi fonduri UE pe parcurs, înainte să ajungă membru „pe deplin”.
 
Cei şapte paşi sunt următorii:
 
  1. statul de drept şi drepturi fundamentale
  2. educaţie şi cercetare
  3. forţă de muncă şi probleme sociale
  4. afaceri financiare
  5. piaţa unică, agricultura şi pescuitul
  6. afaceri externe
  7. „altele”
 
Dacă candidaţii trec de primul pas, ar putea intra în Eurojust, clubul de cooperare judiciară al UE, de la Haga, a spus Franţa.
 
Prin pasul doi ar putea câştiga acces la programul ştiinţific Horizon 2020 şi universităţile din Balcani ar putea participa la schimburile de studenţi Erasmus, se mai arată în documentul francez.
 
Pasul patru ar putea duce la aderarea la uniunea banmcară a UE, în timp ce pasul cinci „ar face ţările candidate eligibile pentru fonduri structurale” - subvenţiile de miliarde de euro.
 
„Finalizarea negocierilor care corespund cu fiecare pas făcut de ţară va deschide posibilitatea participării în programe UE, asocierii cu anumite politici relevante şi beneficierii de anumite fonduri”, mai scrie în document.
„Obiectivul final rămâne aderarea completă şi deplină”, mai menţionează documentul.
 
Miniştrii de Externe ai UE vor avea primele discuţii despre ideile Franţei, marţi, la Bruxelles. Ca schimbările să fie adoptate, trebuie să existe unanimitate. Însă daca lucrurile merg bine, atunci Comisia Europeană ar trebui să prezinte ideile în documente legale până în ianuarie 2020, a notat Franţa.
 
Şi asta înseamnă că reformele UE ar putea avea loc sau cel puţin ar putea fi acceptate în principiu în timp util pentru summitul cu liderii din Balcanii de Vest, care va avea loc în luna mai, la Zagreb.
 
Noile propuneri vin în contextul în care preşedintele francez Emmanuel Macron a şocat pe toată lumea, luna trecută, folosindu-şi dreptul de veto pentru deschiderea discuţiilor de aderare cu Macedonia de Nord, deşi ţara şi-a schimbat şi numele pentru a respecta cerinţele UE.
 
Decizia lui Macron a stârnit îngrijorare că Franţa intenţuionează să oprească extinderea UE în Balcanii de Vest. De asemenea, Germania şi SUA au avertizat că decizia ar putea duce la o creştere a influenţei ruse sau chineze în regiune.
 
Însă documentul Franţei a „reafirmat susţinerea neechivocă a UE pen tru perspectiv europeană a ţărilor din Balcanii de Vest”.
 
Albania, Bosnia, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru şi Serbia „aparţin Europei prin istoria, cultura şi geografia lor”, se mai precizează în documentul francez.
 
Nu este menţionată Turcia, care este şi ea candidată la UE, dar acele discuţii au fost suspendate de facto acum trei ani după ce un puci eşuat la Ankara a dus la represiuni la scară largă.
 
Documentul francez a justificat decizia lui Macron de a-şi folosi dreptul de veto, spunând că ultimii 20 de ani de intervenţii ale UE în Balcanii de Vest au dus la un progres „foarte lent” şi „beneficii insuficiente” pentru cetăţenii săi.
 
Însă metoda de aderare pas cu pas şi accelerarea subvenţiilor UE ar aduce „beneficii concrete”.
Dar Franţa a avertizat că orice stat din Balcanii de Vest care nu va progresa în  ceea ce priveşte democraţia şi statul de drept va av ea un preţ de plătit.
 
Documentul cere „condiţii riguroase” şi „reversibilitate” a beneficiilor UE, în cazul în care lucrurile nu merg cum trebuie.
 
„Criteriile de trecere de la un pas la altul vor fi definite precis, permiţând verificarea implementării lor eficiente şi îndelungate”, a notat Franţa.
 

Marea problemă din Balcani: corupţia

 
De-a lungul anilor, nivelurile  de  corupţie, atât cele reale, cât şi cele percepute, din Albania, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Serbia au rămas ridicate.
 
Corupţia este încă percepută ca una dintre cele mai importante probleme cu care aceste state se confruntă.
 
Cu ocazia forumului ministerial UE privind justiţia cu ţările din regiune, care va avea loc săptămâna viitoare, trebuie analizate măsurile pe care le-au luat sau nu aceste state, pentru a respecta recomandările Greco, corpul anticorupţie al Consiliului Europei.
 
Prevenirea şi combaterea corupţiei rămân cruciale pentru asigurarea respectului pentru statul de drept şi pentru susţinerea creşterii economice şi dezvoltării.
 
Însă reformele necesare din aceste ţări nu sunt încă duse la îndeplinire. Lipsa rezultatelor atunci când vine vorba despre investigare şi acuzare în cazuri de corupţie la nivel înalt contribuie la dezvoltarea unui simţ al impunităţii.
 
Greco a oferit în total 27 de recomandări cu privire la sistemul judiciar în cele cinci ţări la un loc. Dintre acestea, doar şase au fost implementate pe deplin într-o perioadă de patru sau cinci ani. În trei din cinci state nicio recomandare Greco privind justiţia nu a fost implementată până acum.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: