FOTO VIDEO Pompierii francezi i-au răspuns lui Trump de ce nu au folosit avioane-cisternă pentru a stinge incendiul de la Notre-Dame

FOTO VIDEO Pompierii francezi i-au răspuns lui Trump de ce nu au folosit avioane-cisternă pentru a stinge incendiul de la Notre-Dame

Catedrala Notre-Dame, mistuită de flăcări FOTO EPA-EFE

Purtătorul de cuvânt al Securităţii civile din Franţa, locotenent-colonelul Michaël Bernier, i-a răspuns preşedintelui SUA, Donald Trump, că nu au folosit avioane cisternă pentru a stinge incendiul dezastator de la Catedrala Notre-Dame pentru că edificiul s-ar fi prăbuşit, iar vestigiile istorice au fi fost distruse.

Ştiri pe aceeaşi temă

 
Preşedintele american Donald Trump a sugerat, luni seara,  că pompierii ar trebui să folosească „cisternele de apă din aer“ şi „ să acţioneze repede. „Este ca şi cum ai fi jucat bowling cu catedrala, totul s-ar fi prăbuşit“, a răspuns marţi purtătorul de cuvânt al Securităţii civile, pentru AFP. Un Canadair înseamnă o cisternă cu 6.300 litri de apă. „Echivalentul unui bloc de beton de 3 tone, lansat cu 250 km/h”, explică locotenent-colonelul Michaël Bernier. Iar cele două turnuri riscau să se prăbuşească, a precizat acesta. „Tehnic este imposibil, irealizabil şi cu siguranţă total inutil. Imobilele vecine ar fi fost atinse de blocurile de piatră proiectate, să nu mai vorbim că înainte ar fi trebuit evacuat tot locul“, insistă Bernier. 
 
Imposibil deci de acţionat în acest fel luni seara la Notre-Dame, cu 500 de pompieri mobilizaţi, dintre care unii chiar în clădire. Chiar şi cu un elicopter care nu transportă decât 1.500 de litri de apă, pagubele ar fi fost considerabile: „S-ar fi prăbuşit naosul, nu ar mai fi existat contraforturi“. În SUA, ideea unor astfel de lansări de apă a fost testată asupra unui camion în flăcări, pe un drum. După, nu a mai rămas nimic, totul a fost zdrobit, povesteşte locotenent-colonelul Bernier. Într-o intervenţia la CNN,  ambasadorul francez pe lângă ONU, l-ar fi tratat drept „idiot“ pe Trump pentru această remarcă, notează presa franceză.
 
Un incendiu devastator a mistuit în noaptea de luni spre marţi celebra catedrală Notre-Dame din Paris. Edificiul, ridicat acum aproape nouă secole, este unul dintre simbolurile capitalei franceze şi cel mai vizitat monument din Europa. După ore de lupte cu flăcările, brigăzile de pompieri mobilizate au reuşit marţi să stingă complet focul. Pagubele sunt însă incomensurabile, încă greu de evaluat, iar specialiştii spun că va fi nevoie de „decenii“ pentru a reclădi monumentul. Dezastrul a fost urmărit în direct, cu sufletul la gură, de zeci de milioane de oameni din lumea întreagă. Tragedia s-a petrecut în prima zi a săptămânii sfinte, după Florii şi înaintea Paştelui catolic.
 
Declanşat aseară puţin înainte de ora 7, incendiul a fost unul spectaculos şi ieşit din comun, extrem de greu de oprit în ciuda impresionantelor mobilizări. Circa 400 de pompieri s-au luptat cu flăcările şi au folosit nu mai puţin de 18 tunuri de apă.
 
Ce s-a distrus
 
FOTO EPA-EFE
 
Şarpanta, scheletul din bârne al acoperişului catedralei, a fost distrusă în totalitate iar o parte din bolta edificiul s-a dărâmat.  Structura de lemn a acoperişului, una dintre cele mai vechi din Franţa, era lungă de o sută de metri şi era formată din circa o mie de arbori, trunchiuri de copaci uriaşi asamblate, de unde şi porecla de „pădure“ pe care i-au dat-o specialiştii. Unele dintre bârne datează din secolul 12. Stejarii folosiţi atunci aveau déjà 300 de ani vechime. Imaginile aeriene, filmate cu dronele pompierilor, sunt cele mai impresionante, se vede gaura uriaşă, acoperişul lipsă.
 
O altă pierdere mare înregistrată în acest incendiu istoric este turla subţire din mijlocul construcţiei care se ridica la 93 de metri de sol şi care s-a prăbuşit sub privirea stupefiată a martorilor de la faţa locului care se rugău şi a milioanelor de telespectatori din lumea întreagă. Trebuie spus că această turlă, botezată în franceză „la fleche“ - săgeata - era realizată din cupru şi pentru renovarea ei se ridicase impresionanta schelă din jurul acoperişului. Schelă pe care în urmă cu doar 4 zile jurnaliştii şi fotografii au fost invitaţi să se urce pentru a asista la coborărea la sol a celor 16 statui - cei 4 evanghelişti şi 12 apostoli - care urmau să fie renovate. Statui, şi ele din cupru, înalte de circa trei metri şi care au scăpat , ca prin minune, de acest incendiu devastator. Au fost mobilizate toate mijloacele de intervenţie disponibile, inclusiv scări telescopice şi braţe pentru dirijarea jeturilor de apă de la înălţime.
 
Relicvele, salvate de un preot-erou
 
Un preot francez, care i-a ajutat pe cei răniţi în timpul atacului terorist de la sala de concerte Bataclan din Paris, din noiembrie 2015, şi care a supravieţuit unei ambuscade în Afganistan, este cel care a reuşit să salveze Coroana de Spini a lui Iisus, din incendiul de la Catedrala Notre-Dame. Jean-Marc Fournier, preot în cadrul Brigadei de Pompieri de la Paris, a salvat preţiosul obiect religios, despre care se crede că a stat pe capul lui Iisus în timpul răstignirii. 
 
Iniţial s-a crezut că obiectul a fost distrus în incendiu, însă Părintele Fournier a reuşit să recupereze Coroana de Spini fără ca aceasta să fie afectată. ”A dovedit că nu are frică şi s-a îndreptat către relicvele aflate în interiorul Catedralei Notre-Dame, apoi le-a extras în siguranţă. El se luptă cu viaţa şi cu moartea în fiecare zi, iar astăzi a dovedit încă o dată curajul său”, au transmis serviciile de urgenţă.  Alături de Coroana de Spini au mai fost salvate alte artefacte preţioase precum Tunica Sfântului Louis, o bucată din crucea pe care ar fi fost răstignit Christos, şi celebra orgă a Catedralei.
 
 
Anchetatorii îi iau la întrebări pe muncitori
 
Deocamdată nu se ştie ce a declanşat acest incendiu, dar se presupune că este unul accidental. Parchetul din Paris a deschis o anchetă preliminară pentru „distrugere involuntară prin foc“. Anchetatorii privilegiază dealtfel pista accidentală, declanşarea focului pe şantierul care era în curs de mai multe luni pe acoperişul catedralei.   Procurorul Republicii din Paris a declarat, marţi, că pista accidentală este privilegiată, dând asigurări că „nimic nu indică un act voit“, informează AFP.
 
„Cinci întreprinderi aveau lucrări la edificiu. Începând de astăzi (ieri n.r), au început audierile muncitorilor şi angajaţilor acestor întreprinderi.
 
 În jur de 15 dintre ei au fost arestaţi. Sunt circa 15 care lucrau, care erau prezenţi ieri acolo“, a precizat Remy Heitz în timpul unei conferinţe de presă în faţa Notre-Dame, adăugând că poliţia judiciară a mobilizat aproape 50 de anchetatori.
 
Procurorul a explicat că a existat „o primă alertă la orele 18:20, urmată de o procedură de ridicare a suspiciunilor, însă nu fusese constată nicio declanşare a focului“. „A  existat apoi o a doua alertă la 18:43, şi atunci focul a fost constatat la nivelul acoperişului. Între timp, catedrala a fost evacuată, pentru că o slujbă începuse cu puţin timp înainte acolo", a continuat procurorul Parisului.
 
 
Investigaţiile vor dura mult şi vor fi complexe, a atenţionat Remy Heitz, însă „toate mijloacele sunt puse în aplicare pentru a ajunge la adevăr, pentru a cunoaşte originea acestui teribil incident“, a promis el. Potrivit presei franceze, anchetatorii au identificat muncitorii care au efectuat lucrările de restaurare, în special, cei care lucrau pentru a restaura vârful distrus al catedralei şi a demarat interogarea. Potrivit unei surse din poliţie, citată de „Le Parisien“, anchetatorii studiază ipoteza unui foc provocat de o lucrare de sudură în proximitatea şarpantei de lemn. 
 
 „Notre-Dame e ca o cutie uriaşă de chibrituri”, spune Serge Delhaye, expert judiciar în incendii. Acesta arată că şarpanta era foarte veche: în lemnul în descompunere, o scânteie, o sudură sau un scurtcircuit pot provoca un incendiu mocnit neobservabil timp de ore sau chiar zile, care se dezvoltă ulterior într-un incendiu deschis. Evaluarea pagubelor se anunţă lungă şi anevoiasă. Directorul Fundaţiei Notre-Dame estima că va fi apoi nevoie de „zeci de ani“ pentru a reconstrui catedrala având în vedere daunele „considerabile“. Totodată însă, el se arăta optimist amintind că Franţa dispune de o reţea de firme specializate în patrimoniu extrem de performante. De asemenea, mai există muncitori extrem de calificaţi în această ţară.
 
Doborâtă după 850 de ani în care a trecut printr-o revoluţie şi două războaie
 
Prima fotografie  a Catedralei Notre-Dame datează din 1842
 
Piatra de temelie a catedralei Notre-Dame din Paris, bijuterie a artei gotice, fost pusă în anul 1163, în prezenţa papei Alexandru al III-lea şi a fost terminată în 1345. Primul arhitect care s-a ocupat de acest proiect rămâne anonim. Cu 130 de metri lungime, 48 de metri lăţime şi 35 de metri înălţime, această vastă catedrală gotică a găzduit încoronări de regi şi împăraţi. 
 
În timpul Revoluţiei Franceze a fost închisă, naţionalizată, profanată, jefuită sistematic, scoasă la vânzare pentru materiale de construcţie, iar galeria regilor de pe faţadă a fost decapitată, nu de ghilotină, ci de loviturile de ciocan. Biserica a fost transformată într-o magazie de alimente şi vinuri. La începutul secolului al XIX-lea, catedrala de abia se mai afla în picioare, dar Napoleon a salvat-o de la ruină şi a fost încoronat împărat acolo în decembrie 1804.
 
Datorită scriitorului francez Victor Hugo, Notre-Dame a reînceput să fie iubită şi îngrijită de parizieni, după ce romanul său, Notre-Dame de Paris, a devenit faimos pe mapamond, datorită poveştii emoţionante a cocoşaului Quasimodo. A rămas în picioare şi după cele două războaile mondiale, dar a fost devastată acum de flăcări. 
 
Citeşte şi:
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: