FOTO Planul de rezervă al PPE: Nouă posibili candidaţi de centru-dreapta la şefia Comisiei Europene

FOTO Planul de rezervă al PPE: Nouă posibili candidaţi de centru-dreapta la şefia Comisiei Europene

Manfred Weber la summitul PPE FOTO Inquam Photos

În mod oficial, forţa politică de centru-dreapta a Europei îl susţine pe Manfred Weber, nominalizat pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, în ciuda opoziţiei din partea lui Emmanuel Macron şi a altor lideri UE.

Însă purtătorul de stindard al Partidului Popular European nu a reuşit să obţină suficientă susţinere la un summit de la Bruxelles, de săptămâna trecută şi e puţin probabil să se descurce mai bine la o altă întrunire destinată rezolvării acestei probleme, care va avea loc duminică.
 
Weber are încă o şansă să schimbe lucrurile în favoarea sa – i-a rugat insistent pe membrii Parlamentului European să-i susţină candidatura. El a spus că orice altceva ar pune în pericol aşa-numitul sistem Spitzenkandidat – potrivit căruia preşedinţia Comisiei ar trebui să meargă la unul dintre „candidaţii principali“ din alegerile europarlamentare. 
 
Însă oficialii PPE au nevoie de un plan de rezervă în cazul în care candidatura lui Weber nu poate fi salvată şi vor să obţină preşedinţia Comisiei, în prezent deţinută de către Jean-Claude Juncker. A început căutarea pentru cineva care poate să obţină susţinerea necesară atât din partea Consiliului European, cât şi a Parlamentului European. Întrebat dacă sunt alte alternative de candidaţi PPE, prim-ministrul irlandez Leo Varadkar a declarat pentru Luxembourg Times: „Este ceva despre care vom trebui să discutăm în săptămâna care vine“. 

Iată nouă posibili candidaţi PPE pentru funcţia de top şi ce şanse ar putea avea:
 

1. Michel Barnier, negociator-şef al UE pentru Brexit


Pro: Fiind un om politic francez cu mare experienţă şi comisar european de două ori, Barnier are experienţa executivă şi cunoştinţele necesare pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene. Ca negociator pentru Brexit, el a fost omul care a ţinut celelalte 27 de state membre UE unite. Este membru PPE, dar a construit legături puternice atât cu liderii UE, cât şi cu europarlamentari din tot spectrul politic.
 
Contra: În 2021, Barnier împlineşte 70 de ani. Prin urmare, el nu întruchipează schimbarea de generaţie pe care unii lideri UE o cer, inclusiv Macron şi cancelarul german Angela Merkel. Şi dacă Parisul îl va elimina pe candidatul Weber, este puţin probabil ca Berlinul că lase un francez să ocupe postul.
 
Limbi vorbite: franceză şi engleză
 

2. Alexander Stubb, vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii


Pro: Stubb a fost printre primii în competiţia de a deveni Spitzenkandidat al PPE – un lucru ce ar putea lăsa partidul să spună că fostul prim-ministru finlandez este cea mai bună opţiune secundă pentru un candidat de conducere. Spre deosebire de Weber, Stubb ar aduce o mulţime de experienţă jobului, având funcţie nu numai de şef de guvern, dar şi alte poziţii ministeriale. El este văzut ca un moderat în PPE, fapt ce l-ar putea ajuta să câştige susţinere din partea altor partide din Parlament.
 
Contra: Noul guvern al Finlandei a anunţat deja că o va nominaliza pe Jutta Urpilainen, o social-democrată , ca noul său comisar. Prim-ministrul Antti Rinne, tot un social-democrat, ar trebui să renunţe să o mai susţină pe Urpilainen şi să se orienteze spre Stubb, în schimb, pentru a-i permite să devină preşedinte al Comisiei. Polonia, Ungaria şi  alte guverne est-europene vor vota, probabil, împotriva lui Stubb în Consiliul European, pentru că acesta a vorbit cu vehemenţă despre menţinerea statului de drept în ţările membre – o poziţie despre care Varşovia şi Budapesta consideră că intervine în problemele interne ale ţărilor. 
 
În plus, de când a pierdut candidatura PPE, Stubb a spus că îl susţine pe Weber şi şi-a menţinut poziţia, în ciuda speculaţiilor că Weber ar putea să nu reuşească să obţină preşedinţia Comisiei.
 
Limbi vorbite: finlandeză, suedeză, engleză, franceză şi germană 
 

3. Kristalina Georgieva, director executiv al Băncii Mondiale 


Pro: Bulgara este foarte respectată la Bruxelles, având funcţia de comisar între 2010 şi 2016. Ea ar avea susţinerea tuturor celor patru ţări central-europene din Grupul de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia), potrivit unui diplomat UE. Numirea lui Georgieva i-ar mulţumi pe cei care vor o Comisie echilibrată din punctul de vedere al genului şi al geografiei.
 
Contra: Georgieva nu a fost niciodată aleasă şi nu a deţinut posturi politice la nivel naţional. În plus, unii oficiali UE nu sunt impresionaţi de faptul că ea a părăsit Comisia în 2016, pentru o funcţie de director al Băncii Mondiale, din cauza nemulţumirilor crescânde legate de felul în care organizaţia operează.
 
Limbi vorbite: bulgară, engleză, rusă şi franceză 
 

4. Christine Lagarde, directoare generală a Fondului Monetar Internaţional  


Pro: Ca fostă avocată şi de trei ori ministru în ţara sa, Franţa, Lagarde are experienţa necesară şi cunoştinţele economice care s-ar potrivit cu preşedinţia Comisiei. Dacă va deveni prima femeie care să ocupe funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, ar fi contracarate criticile legate de faptul că eşaloanele de top ale UE sunt dominate de bărbaţi. Macron, printre alţii, a susţinut că-şi doreşte un echilibru de gen în funcţiile de top ale UE. Şi oficialii UE spun că Lagarde este de multă vreme printre opţiunile preferate de Merkel.
 
Contra: Lagarde nu vizitează foarte des Bruxellesul şi nu are relaţii apropiate cu membrii Parlamentului European. De asemenea, este în mijlocul celui de-al doilea mandat al său la FMI, care s-ar încheia în 2021. La începutul acestei luni, ea le-a spus jurnaliştilor francezi că este „foarte onorată“ că a fost menţionată ca potenţială succesoare a lui Juncker sau a preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk. „Dar am o misiune“, a spus Lagarde. „Mai mult decât o misiune, am un mandat. Îmi voi îndeplini misiunea şi îmi voi duce mandatul la bun sfârşit“.
 
Limbi vorbite: franceza şi engleza
 

5. Leo Varadkar, prim-ministru al Irlandei


Pro: Ca lider al Irlandei în timpul procesului Brexit, Varadkar a lucrat îndeaproape cu Comisia Europeană şi liderii UE în ultimele luni. Deşi este membru al PPE, Varadkar aparţine aripii moderate a partidului şi pare să aibă relaţii bune că liberalii şi membrii de stânga ai Consiliului European. Varadkar ar fi primul lider gay declarat al unei instituţii de conducere a UE şi primul fiu de imigrant indiant care să deţină un post european important.
 
Contra: Varadkar este lider al Irlandei de doar doi ani. Este foarte puţin probabil ca el să accepte o mutare la Bruxelles, la acest stadiu. Un politician irlandez a declarat pentru Politico că este „mult prea devreme“ ca Varadkar să urmărească o poziţie europeană. „Vor fi alegeri în Irlanda în mai puţin de un an, ar putea fi percepută ca o fugă“, a spus politicianul
 
Limbi vorbite: engleză, irlandeză conversaţională, franceză şi germană 
 

6. Peter Altmaier, ministrul german al Economiei


Pro: Altmaier are multe calităţi pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene: Are experienţa executivă (a fost ministru al Mediului, şef al cancelariei germane şi acum este ministru pentru Energie şi Economie), vorbeşte multe limbi europene şi a lucrat pentru Comisie. Recent, el a lucrat îndeaproape cu colegul său francez Bruno Le Maire asupra unei strategii industriale comune franco-germane, care ar putea să-l atragă pe Macron. De asemenea, este un aliat apropiat al lui Merkel şi este în aripa stângă a partidului CDU al cancelarului, ceea ce ar putea ajuta la construirea unei coaliţii care să-l susţină în Consiliul European şi Parlament.
 
Contra: Altmaier are 61 de ani şi nu prea reprezintă schimbarea de generaţii în leadership. Ca cineva care nu a candidat anterior la preşedinţia Comisiei şi nu a participat în alegerile pentru Parlamentul European, i s-ar putea opune un număr semnificativ de europarlamentari care nu-l cunosc.
 
Limbi vorbite: germană, franceză, engleză şi olandeză
 

7. Andrej Plenkovic, prim-ministrul Croaţiei


Pro: Fost diplomat şi europarlamentar, Plenkovic este văzut ca moderat în interiorul partidului său HDZ şi este una dintre figurile-cheie care au ajutat Croaţia pe drumul său spre integrarea în UE în 2013. Este considerat un preferat în PPE şi apropiat al secretarului general al Comisiei, Selmayr. Un semn al rolului important pe care îl are în PPE a venit în mai, când Merkel a vizitat Zagrebul pentru singurul său miting electoral pentru europarlamentare, în afara Germaniei.
 
Contra: În mod oficial, nu este interesat. „Funcţia mea este de prim-ministru al Croaţiei“, a declarat el pentru Politico, luna trecută. Ţara sa nu este nici membră a Zonei Euro, nici nu face parte din Schengen. Dacă ar primi funcţia de top de la Bruxelles, Comisia ar fi nevoită să intre în lumea nefamiliară a politicii balcanice. 
 
Limbi vorbite: croată, engleză, franceză, germană şi italiană
 

8. Kolinda Grabar-Kitarovic, preşedinta Croaţiei


Pro: Cel mai tânăr preşedinte al Croaţiei şi prima femeie aleasă în această funcţie. Numirea sa ca şefă a Comisiei ar ajuta echilibrul de gen şi cel geografic din poziţiie de top ale UE. Fost diplomat şi fost ministru de Externe şi Intergrare Europeană, a jucat un rol cheie în integrarea Croaţiei în UE. A avut şi funcţia de asistent al secretarului general al NATO pentru diplomaţie publică.
 
Contra: Grabar-Kitarovic ar avea câteva dintre aceleaşi dezavantaje ca şi Plenkovic, în ceea ce priveşte faptul că ţara sa nu este în Zona Euro sau în Schengen. 
 
Limbi vorbite: croată, engleză, spaniolă şi portugheză
 

9. Donald Tusk, preşedintele Consiliului European


Pro: Ideea improbabilă ca Donald Tusk să facă schimbarea de la Consiliul European la Comisia Europeană a fost menţionată de câţiva diplomaţi UE. Ca fost prim-ministru al Poloniei şi actual preşedinte al Consiliului, nu există dubii că Tusk ar avea experienţa necesară pentru a conduce un astfel de birou. Deşi parte a PPE, Tusk a arătat că poate primi susţinere şi din partea socialiştilor şi liberalilor. Mai mulţi premieri liberaşi l-au susţinut explicit atunci când a fost reales pentru un al doilea mandat, acum doi ani – împotriva dorinţelor rivalilor săi din Guvernul polonez.
 
Contra: În timpul unei conferinţe de presă de vineri, după ce liderii UE s-au întâlnit pentru summit, Tusk a răspuns cu un simplu „nu“ la întrebarea dacă numele său a fost adăugat la lista de posibili preşedinţi ai Comisiei. Diplomaţii spun că opţiunea Tusk ar fi activată doar în cazul celui mai sumbru scenariu – nu ar fi valabilă în prezent, când alţi candidaţi sunt încă în joc. Criticii lui Tusk îl acuză că intervine prea mult în politica internă a Poloniei, cu intenţia de a-şi relua cariera politică din ţară.
 
Limbi vorbite: poloneză, engleză, germană
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: