„Foreign Affairs”: trei scenarii pentru ruperea Ucrainei

„Foreign Affairs”: trei scenarii pentru ruperea Ucrainei

Graniţele Rusiei ar putea ajunge până la Moldova şi România, ocupând o întreagă coastă a Mării Negre

Acordul de la Geneva a devenit nul aproape din momentul în care a fost încheiat, la sfârşitul săptămânii trecute. Insurgenţii refuză să recunoască noua putere de la Kiev şi cer independenţa sau alipirea la Rusia, o variantă sprijinită de Moscova. Asta deschide calea unei divizări a Ucrainei, deghizate în federalizare, notează analiştii „Foreign Affairs”. Dacă planul ruşilor va avea succes, există trei scenarii privind viitoarea hartă a Ucrainei.

Etnicii ruşi se unesc cu „mama Rusia”
 
Regiunile în care majoritatea populaţiei este rusofonă ar deveni părţi ale Federaţiei Ruse, fie ca membri deplini, cum este cazul Crimeei, fie ca regiuni autonome din cadrul Ucrainei, cu statul special în relaţiile cu Rusia, precum este Abazia, zonă separatistă din Georgia, începând din 2008. 
 
Dar acest scenariu ar însemna că Ucraina poate emite pretenţii doar asupra Crimeei, unde 58% dintre locuitori s-au declarat etnici ruşi la recensământul din 2011. În rest, ruşii reprezintă o minoritate etnică în Ucraina - chiar şi în acele regiuni şi oraşe în care separatiştii prruşi au preluat controlul asupra clădirilor publice. În Luhansk, ruşii reprezintă doar 39% din populaţie, dar 75% din populaţie este rusofonă - vorbitoare de rusă. În Doneţk, devenit focar separatist în ultimele săptămâni, ponderea etnicilor ruşi în totalul populaţiei nu depăşeşte 38%, dar 69% dintre locuitori sunt rusofoni. Pentru a întoarce aceste statistici în favoarea lor, ruşii au folosit negreşit, de la  conflictului, folosesc datele despre rusofoni şi-i prezintă drept „ruşi”.
 
Doar alte două regiuni ucrainene din totalul de 24 au minorităţi etnice ruse semnificative: Harkov (26%) şi Zaporizia (25%). În ciuda acestor cifre, retorica pro-rusă a fost amplificată de dispunerea populaţiei în termeni rural-urban în estul Ucrainei, unde populaţia rusofonă este concentrată în oraşe şi centre industriale, în timp ce populaţia ucraineană este concentrată în sate. 
 
Vorbitorii de rusă intră în Rusia
 
Astfel, cu o pondere însemnată a rusofonilor în totalul populaţiei din est, al doilea scenariu aduce în discuţia unirea zonelor majoritar rusofone cu Rusia. Spre deosebire de un stat rus bazat pe criterii etnice, care s-ar termina cu Crimeea, un stat rusofon ar aduce graniţele Rusiei până la Moldova şi România, incluzând astfel o întreagă latură a Mării Negre. 
 
Însă nici caracterul lingvistic nu mai poate reprezenta un argument fără echivoc, pentru că aceste cifre sunt depăşite şi nu reflectă opţiunile noii generaţii de ucraineni - prima ca creşte în Ucraina post-sovietică, care au învăţat în şcoli cu predare în ucraineană şi care au fost cei mai activi în mişcarea Euromaidan. În plus, rezultatele acestui recensământ nu iau în calcul faptul că majoritatea ucrainenilor sunt bilingvi, având în vedere legăturile strânse şi chiar şi generaţiile mai bătrâne, care au crescut în URSS, au învăţat ucraineană la şcoală. 
 
De aceea, o hartă care ar reflecta limbile vorbite în Ucraina - şi nu limbile native - ar arăta precum un şvaiţer: grupuri de vorbitori de rusă în zone preponderent vorbitoare de ucraineană şi invers. 
 
Kievul, Berlinul secolului XXI
 
O fotografie publicată recent de activiştii pro-europeni membri ai mişcării Euromaidan dezvăluie al patrulea scenariu. Această hartă ar fi fost găsită în sediul Partidului Comunist din Ucraina. Estul şi sudul s-au transformat în patru republici: Republica Doneţk în est, Republica Crimeea, Republica Noua Rusia în sud - cuprinde Odesa, Micolaev, Cherson şi jumătatea vestică a Dnepropetrovsk. A patra republică este Dnepropetrovsk-Slobzansk din centru-nord (Harkov, Poltava, Chernihiv, Sumi şi estul regiunii Dnepropetrovsk, Cerkasî şi Kiev). Autenticitatea documentului nu poate fi confirmată, însă zvonuri despre astfel de planuri au circulat chiar dinainte de intensificarea retoricii separatiste din estul ţării. 
 
Practic, o astfel de hartă ar transformat Kievul în Berlinul secolului XXI, fără a fi nevoie de un zid: râul Nipru, care trece chiar prin centrul Kievului, ar fi o barieră naturală suficientă. 
 
CITEŞTE MAI MULT
 
„Primăvara rusă“: Cum sunt învăţaţi „turiştii“ ruşi să provoace haos în Ucraina, cu arma la purtător. Deşi forţele speciale ruseşti sunt suspectate pentru atacurile care au lovit mai multe părţi ale Ucrainei la sfârşitul săptămânii, cei mai mulţi dintre agresori susţin că fac parte dintr-o comunitate de cetăţeni nemulţumiţi. Între timp, ruşii curajoşi care visează reînvierea U.R.S.S. sunt învăţaţi, pas cu pas, ce să facă pentru a destabiliza Kievul, prin intermediul unui website: „Primăvara rusă“.
 
Urmaşii Romanovilor aprobă anexarea Crimeei de către Rusia. Sancţionarea Rusiei după ce a integrat Crimeea este „absurdă", a apreciat marea ducesă Maria Vladimirovna de Rusia, şefa Casei Imperiale Romanov, într-un interviu pentru ediţia de luni a cotidianului rus Izvestia, relatează AFP.
 
Traian Băsescu: Moscova poate face conflictele îngheţate să explodeze. Pe rând sau toate deodată. Preşedintele Traian Băsescu a declarat, din Portul Constanţa, la scurt timp după ce a vizitat distrugătorul USS Donald Cook, că situaţia din Ucraina, provocată de acţiunile Federaţiei Ruse, reprezintă un risc şi la adresa securităţii României. Băsescu a punctat că nu este un adversar al Moscovei, însă a subliniat că liderii de la Kremlin provoacă instabilitate în regiune.
 
Ucraina: moştenirile otrăvite ale unei istorii fără noroc. Tensiunile ce-i înverşunează pe cetăţenii Ucrainei unii împotriva altora reflectă memoria însângerată a unei istorii strivite în îmbrăţişarea sufocantă a marilor puteri din jur. Punctul nevralgic al conştiinţei naţionale ucrainene e legătura foarte strânsă cu Rusia, în urma unei istorii împletite, de voie, de nevoie, de peste un mileniu încoace.
 
Adevărul Live: Război civil în Ucraina? General (r) Mihai Mărgărit: „Ceea ce se întâmplă în Ucraina astăzi era previzibil”. Generalul (r) Mihai Mărgărit, fost şef al Direcţiei Informaţii Militare din cadrul MApN, a discutat cu jurnalistul Cristian Unteanu, în cadrul emisiunii Adevărul Live, despre posibilitatea declanşării unui conflict sau a unei serii de conflicte majore în estul şi sudul Ucrainei, despre posibila reacţie a comunităţii internaţionale la acţiunile Rusiei şi despre consecinţele acestora pe plan militar şi diplomatic.
 
Imperialismul rus - eurasianism şi totalitarism „heideggerian“ (I). În afară de motivele economice sau istorice, conducerea Federaţiei Ruse mai are un motiv pentru care a declanşat războiul împotriva Ucrainei. Acesta ar putea fi cel mai important imbold care „îi mână în luptă” pe decidenţii politici din Rusia, deasupra cărora tronează preşedintele dictator Vladimir Putin.
 
Reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate ONU: Rusia îndeamnă Kievul să nu folosească forţa în estul Ucrainei. Reuniunea de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU privind situaţia din Ucraina a început luni dimineaţă la New York, după ce Kievul şi Moscova au cerut o întâlnire în acest sens. În ultimele două zile, sediile mai multor administraţii regionale din cel puţin şapte oraşe ucrainene au fost ocupate de militanţi ruşi.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: