Anunţul a fost făcut de şeful misiunii FMI, Ruben Atoyan, după două săptămâni de negocieri cu noul Guvern de la Chişinău. Banii vor fi oferiţi pentru programe guvernamentale menite să genereze creştere economică şi să îmbunătăţească nivelul de viaţă al cetăţenilor. Programul cu FMI prevede menţinerea stabilităţii economice şi financiare prin curăţarea sectorului financiar, consolidarea cadrului de reglementare şi supraveghere, asigurarea unei creşteri economice pronunţate şi sustenabilitatea finanţelor publice.

Regimul Plahotniuc a transformat Moldova în coridor de legalizare a banilor murdari

La sfârşitul lunii trecute, când a venit în misiune la Chişinău, Ruben Atoyan a confirmat, la o întrevedere cu premierul Maia Sandu, că FMI a suspendat programul cu Republica Moldova după votarea, de către fostul parlament, controlat de oligarhul Vlad Plahotniuc, a controversatului pachet de legi privind amnistia fiscală – o pretinsă „reformă“ prin care fosta guvernare a încercat, potrivit societăţii civile moldoveneşti, să legalizeze bani murdari.

Deblocarea relaţiei cu FMI (şi implementarea prevederilor Memorandumului de politici economice şi financiare) va permite Republicii Moldova să beneficieze de ultimele două tranşe din programul de finanţare din partea FMI. Este vorba în total de 66 de milioane de dolari.

Maia Sandu a asigurat misiunea FMI că la Chişinău există voinţa politică necesară pentru a asigura curăţarea completă a instituţiilor statului de persoane corupte, reformarea autentică a justiţiei şi edificarea unor structuri de stat eficiente în care cetăţenii să aibă încredere.

În plus, Guvernul de la Chişinău a obţinut extinderea programului cu FMI până în luna martie 2020. „Am convenit decizii şi măsuri concrete care ar reechilibra bugetul ţării şi care ar permite ca toate cheltuielile importante ce ţin de achitarea salariilor, plăţi ce vizează în special categoriile defavorizate de cetăţeni, să poată fi achitate“, a menţionat Maia Sandu. Ea a precizat că guvernul mizează mult pe credite nerambursabile – mai ales pe finanţarea din partea UE în valoare de 1,368 miliarde de lei moldoveneşti.

Potrivit premierului, banii sunt necesari pentru menţinerea ritmului de implementare a reformelor, asigurarea cheltuielilor prioritare pentru reducerea sărăciei, dar şi pentru a putea întreprinde „măsuri decisive“ în ceea ce priveşte combaterea corupţiei. „Vrem să recuperăm cât mai multe resurse care au fost furate. Vom solicita Parlamentului să modifice şi legile de buget“, a menţionat prim-ministrul.

SUA, prin USAID, încă 29 de milioane de dolari

Săptămâna aceasta şi SUA au anunţat creşterea finanţării pentru guvernare democratică şi creştere economică în Republica Moldova cu 29 de milioane de dolari. Acest sprijin va permite crearea unor instituţii funcţionale şi implicarea cetăţenilor în luarea deciziilor. De asemenea, proiectul are în vizor descentralizarea, reformele în justiţie şi crearea condiţiilor prielnice pentru dezvoltarea societăţii civile şi mass media.

Maia Sandu

Maia Sandu, şefa guvernului de la Chişinău

„Noi, ca şi Guvernul SUA, ţinem la transparenţa procesului decizional, la libertatea presei, la participarea societăţii civile în procesul decizional şi la independenţa autorităţilor publice locale. Vă asigurăm că vom depune toate eforturile pentru ca acest sprijin să fie utilizat cât mai eficient, transparent, corect şi în interesul tuturor cetăţenilor ţării“, a declarat premierul Maia Sandu la întrevederea avută cu adjunctul administratorului biroului USAID pentru Europa şi Eurasia, Brock Bierman. Acesta a promis că SUA aşteaptă cu nerăbdare implementarea proiectelor şi a promis că USAID va continua să sprijine Republica Moldova.

Curăţenia continuă

Demiterile, demisiile şi dezvăluirea schemelor ilegale prin care fostul regim storcea bani de la cetăţeni continuă la Chişinău. Miercuri, Guvernul a anunţat despre demisia şefului Poliţiei de Frontieră, a doi secretari de stat, demiterea directorului Agenţiei Servicii Publice, precum şi despre rechemarea a patru ambasadori (Ala Beleavschi din funcţia de ambasador în Canada, Iurie Bodrug din funcţia de ambasador în Polonia, Igor Bolboceanu din funcţia de ambasador în Turcia şi Eugen Caras din funcţia de şef al Misiunii Republicii Moldova pe lângă Uniunea Europeană) şi doi consuli (Sergiu Goncearenco din funcţia de consul general al Republicii Moldova în oraşul Milano şi Anatol Stratulat din funcţia de consul general al Republicii Moldova în oraşul Frankfurt pe Main).

În paralel, Guvernul a început să desecretizeze mai multe documente prin care fostul guvern, controlat de oligarhul Plahotniuc, susţinea, din bani publici, proiecte dubioase. Prim-ministrul a vorbit miercuri despre unul din cele mai costisitoare proiecte finanţate de fostul guvern – „Arena Chişinău“. Premierul a menţionat că acesta seamănă cu o mare escrocherie. Maia Sandu susţine că nu a găsit nici un document care să reflecte cum a fost estimat costul de 43 de milioane de euro al acestui proiect – un obiectiv construit în grabă, inclusiv pe timp de iarnă, pe care experţii îl consideră „lux pe timp de ciumă“. De asemenea, ea a menţionat că nu este clar de ce s-au alocat tocmai 69 de hectare de teren, în condiţiile în care Arena este construită pe o suprafaţă de numai 10 hectare. „Cei care şi-au pus semnătura pe proiectul „Arena Chişinău“ vor fi traşi la răspundere. Vorbim de abuzuri foarte mari“, a spus premierul, care a precizat că Guvernul face acum o cercetare în acest sens.

Ministrul Economiei, şocat: „Adunau bir ca-n evul mediu“

La rândul său, ministrul Economiei, Vadim Brînzan, a dezvăluit mai multe scheme prin care fostul regim aduna bani murdari în haznaua Partidului Democrat. El a enumerat schemele, a descris cum funcţionau acestea şi a dat nume ale celor implicaţi. „O mână de oameni aduna bir, exact ca în evul mediu, de la oamenii din business, din instituţii de stat, de peste tot de unde se putea de furat, iar unii fac acest lucru în continuare“, a spus ministrul. „Sacii cu bani acumulaţi ajungeau la grupul criminal sau la partid, de unde erau redirecţionaţi spre oameni care deserveau acest sistem, iar cei care nu erau de acord să plătească erau închişi, şantajaţi cu dosare penale sau li se preluau afacerile“, a menţionat ministrul Economiei.

Potrivit lui, lunar, din toate aceste scheme, în jur de 400 de milioane de lei moldoveneşti ajungeau în „vistieria“ grupului criminal care îl deservea pe Plahotniuc.

Vladimir Plahotniuc

Plahotniuc va mai reveni în Republica Moldova „doar în cătuşe“

El s-a adresat „baronilor din PD, şefilor, procurorilor, judecătorilor, funcţionarilor, executorilor care au participat şi participă la aceste scheme frauduloase“: „Plahotniuc a plecat şi nu se va întoarce în Moldova decât în cătuşe. Ştim cine sunt aceşti baroni şi cât au furat. Vreau să le transmit celor de la Procuratura Generală, care au dormit letargic şi au acoperit aceste scheme - nu vă ţineţi de funcţii. De data aceasta nimeni n-o să vă salveze. Şefuleţii din instituţii şi executanţii care au participat la adunat bani ilegal - dacă credeţi că şi de data asta o să scăpaţi şi o să rămâneţi să lucraţi la stat, greşiţi. Fiecare pas ilegal pe care îl faceţi acum doar o să vă adauge foi în dosarul penal şi ani de puşcărie“, a menţionat ministrul Economiei, Vadim Brânzan.

Miliarde prin duty free

Noile autorităţi de la Chişinău dezvăluie zilnic scheme cu bani mulţi în care erau implicaţi exponenţii fostei guvernări sau afaceriştii pe care fostul regim îi proteja. Una din aceste scheme se referă la magazinele duty free – o afacere a controversatului Ilan Şor (fugit din Moldova), condamnat de prima instanţă la 7 ani şi 6 luni de închisoare pentru spălare de bani. Potrivit Maiei Sandu, 75% din mărfurile vândute în magazinele duty free au fost introduse în ţară în mod ilicit, iar în perioada 2015–2019 valoarea mărfurilor importate de către entităţile duty free a constituit 2,8 miliarde de lei. „O să fac public acest document, să se vadă cum a fost evitat sistemul de impozitare, deoarece au fost nişte legi care le-au permis să facă acest lucru“, a subliniat Maia Sandu la şedinţa de miercuri a guvernului.

Vitalie Călugăreanu - Deutsche Welle