Fitile antiromâneşti în revoluţia de la Kiev

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Presa ucraineană şi rusă încearcă să inducă ideea că protestele anti-guvernamentale de la Kiev şi din alte oraşe reprezintă un bun prilej pentru România şi Ungaria să atenteze la integritatea teritorială a  Ucrainei.


„Instabilitatea internă a ţării reaprinde visul vecinilor Ucrainei, nu întotdeauna pietenoşi, să-şi extină teritoriile“, scrie portalul de analiză şi informaţie Inpress.ua. Sub titlul „Mass-media din România au cerut autorităţilor să intervină în Ucraina“, jurnaliştii de la postul de televiziune ucraineană TSN au realizat un material în care se arată preocupaţi de integritatea teritorială a ţării lor, pornind de la o opinie postată de jurnalistul Dinu Zară pe platforma de bloguri a ziarului „Adevărul“ pe care o ridică la rang de propagandă de stat.

 Ziariştii Ucrainei se arată îngrijoraţi că media din România a cerut autorităţilor de la Bucureşti să intervină în Ucraina şi să folosească prilejul pentru a recupera teritorile ce au aparţinut României, dar nu se îşi pun nicio întrebare faţă de situaţia drepturilor şi libertăţilor cetăţeanului sub regimul Ianukovici.

„Pericolul“ paşaportului românesc

 Indignaţi sunt şi de faptul că Bucureştiul acordă cetăţenie şi paşapoarte româneşti românilor din Ucraina.  Maxim Kiak, un consultant al Institutului Naţional de Studii Strategice din Ucraina, declara pentru postul de televiziune 24 TV că numai în regiunea Cernăuţi, datele neoficiale arată că aici există aproximativ 100.000 de paşapoarte româneşti.

Potrivit legii din România, cetăţenia română poate fi redobândită de către descendenţii foştilor cetăţeni care dovedesc faptul că familiile lor au locuit în România până în anul 1940. Analiştii ucraineni susţin că noii cetăţeni români din Ucraina nu vor trăi niciodată în România, paşaportul românesc fiind pentru ei doar o “cheie de acces în Europa”. În opinia acestora, ”acordarea cetăţeniei române locuitorilor din Nordul Bucovinei este o consecinţă a faptului că România nu acceptă situaţia actuală a frontierelor şi încearcă să readucă România Mare pe harta lumii“. În Ucraina, dubla cetăţenie se sancţionează, în România acest lucru este permis.

Şi postul de radio Vocea Rusiei notează despre „criza din Ucraina că poate avea urmări politice grave. În timp ce radicalii şi naţionaliştii ucraineni încearcă să răstoarne de la putere autorităţile alese în mod legal, în frunte cu preşedintele Viktor Ianukovici, în Ungaria şi România creşte interesul pentru regiuni din Ucraina de Vest, importante din punct de vedere strategic.

Românii, dezamăgiţi când de „portocalii“, când de „regionali“
 

Protestele antiguvernamentale i-au prins pe românii din Ucraina la fel de divizaţi. Numărul celor implicaţi activ este asemănător cu cel al ucrainenilor: „Dacă, să zicem, 10% din ucraineni sunt la proteste, probabil şi în rândul nostru e la fel“, susţine un reprezentant al unei asociaţii româneşti din Cernăuţi, care a dorit să-şi păstreze anonimatul. Faptul că românii au fost destul de reticenţi iniţial să se alăture opoziţiei se explică şi prin faptul că de-a lungul anilor au fost înşelaţi în aşteptări atât de regimul Iuşcenko-Timoşenko, instalat după „revoluţia portocalie“, cât şi de Partidul Regiunilor al preşedintelui în exerciţiu, Viktor Ianukovici.

În alegerile din 2004, românii din Bucovina de Nord şi din Transcarpatia au votat masiv cu forţele pro-occidentale, dar ulterior au constatat că drepturile lor au fost îngrădite. La alegerile din 2012, românii din Ucraina au votat majoritar cu partidul actualului preşedinte. Şi asta pentru că Viktor Ianukovici care le-a promis că româna va deveni limbă oficială regională, iar Partidul Regiunilor a fost singura formaţiune care a acordat locuri eligibile pe listele electorale pentru români pentru Rada Supremă .

De asemenea, în regiunea Cernăuţi, Partidul Regiunilor a sprijinit alegerea în funcţiile de consilieri raionali a 38 de români, din totalul de 50 de mandate existente. La acel moment, Ion Popescu, singurul deputat român din parlamentul de la Kiev, susţinea că  a primit asigurări din partea Partidul Regiunilor că sprijină ideea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană.

Dar după refuzul preşedintelui Viktor Ianukovici de a semna acordul de asociere UE-Ucraina, la summitul de la Vilnius, dar mai ales după modul în care regimul a gestionat Euromaidanul, trei lideri ai unor asociaţii româneşti din Ucraina au solicitat, printr-o scrisoare deschisă, deputatului român din Radă, Ion Popescu, să părăsească Partidul Regiunilor şi să susţină continuarea parcursului european al Ucrainei.

Surse din cadrul Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina“ ne-au declarat că decizia celor trei lideri de a face publică o scrisoare adresată singurului deputat român din Radă este o eroare, mai ales „în acest context tulbure în care se află Ucraina“.

Pe aceeaşi temă:

O noapte în tabăra revoluţionarilor din Cernăuţi. Ce vor, cu adevărat, românii şi ucrainenii Un jurnalist „Adevărul” a trăit o zi şi o noapte în tabăra protestatarilor care, de vineri, au început revoluţia anti-Ianukovici, la Cernăuţi. Bâtele, centrul de comandă din sediul ocupat al Administraţiei Regionale, redacţia improvizată, punctul de prim-ajutor, zidul din saci de gheaţă şi altarul aşteaptă parcă, dintr-o clipă în alta, marea bătălie pentru independenţă.

Imagini dramatice în timpul revoluţiei din Cernăuţi. Lupte violente între protestatari şi Miliţie. Sediul administraţiei regionale, devastat Aproape o mie de persoane au luat cu asalt sediul administraţiei regionale de stat din Cernăuţi. După lupte grele, Miliţia a evacuat guvernatorul şi preşedintele regiunii şi a cedat controlul clădirii. Birourile au fost devastate, mobila şi documente oficiale au fost atuncate în stradă. 

 

Ucraina, în pragul războiului civil. Suntem pregătiţi să apărăm românii din nordul Bucovinei, Herţa şi nordul şi sudul Basarabiei? Ucraina este în pragul războiului civil. Scindarea ţării între vestul proeuropean şi estul filorus nu este deloc exclusă. Este pregătită România să intervină şi să apere românii din Regiunea Cernăuţi şi sudul Basarabiei?

 

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite