Filat: "Este o ruşine să păstrăm sârma ghimpată la frontiera cu o ţară prietenă"

Gardul de sârmă ghimpată dintre România şi Republica Moldova a fost amplasat după cel de-al Doilea Război Mondial

Conducerea Republicii Moldova este gata să renunţe la sârma ghimpată de pe Prut, de la frontiera cu România, după ce, anterior, un grup de parlamentari de la Chişinău a propus scoaterea sârmei. Iniţiativa va fi dezbătută în plenul Parlamentului, care nu pare să împărtăşească decizia guvernului de la Chişinău.

Scoaterea gardului de sârmă ghimpată ar constitui un motiv de bucurie morală şi politică faţă de cetăţeni şi de clasa politică şi persoanele care de-a lungul vremii au avut de suferit din diverse motive din cauza acestei linii care separă cele două state şi care ar urma să fie înlăturată până la 1 martie 2010.

După ce guvernul a adoptat miercuri o hotărâre privind scoaterea gardului de sârmă ghimpată, câţiva deputaţi au propus joi în parlament ca legislativul să aprobe o hotărâre. La începutul şedinţei, deputatul liberal Anatol Arhire a propus includerea în ordinea de zi a unui proiect de hotărâre a parlamentului, privind scoaterea gardului.

Legislativul este în drept să ia o decizie politică referitor la acest subiect, deoarece sunt vizate câteva legi, a declarat Arhire.

Premierul Vlad Filat, însă. a declarat că această problemă nu are nimic cu procesul legislativ: Este deja o hotărâre de guvern. Dispoziţiile respective au fost date în şedinţa de guvern, iar parlamentul va fi informat despre acţiunile întreprinse, a spus Filat.

Preşedintele parlamentului Mihai Ghimpu a propus ca chestiunea respectivă să fie abordată în şedinţa de vineri. Vlad Filat a cerut miercuri membrilor cabinetului său ca până sâmbătă să fie pregătite documentele necesare pentru demolarea gardului de sârmă ghimpată de pe Prut.

Până la încheierea săptămânii în curs, trebuie să pregătiţi toate documentele necesare pentru a fi scoasă sârma ghimpată de la graniţa cu România. Este o ruşine să păstrăm sârma ghimpată la frontiera cu o ţară prietenă, în secolul XXI, când graniţele întregii Europe sunt transparente şi oamenii pot să circule liber, a afirmat premierul moldovean. El a declarat şi joi presei că sârma ghimpată va fi scoasă în cel mai scurt timp.

După o astfel de decizie, atât raioanele din această zonă de frontieră, cât şi ţara în ansamblu vor avea de câştigat, prin participarea şi absorbţia unor fonduri de finanţare europene nerambursabile, prin implicarea masivă a autorităţilor locale la proiectul 'Euroregiunea Siret-Prut-Nistru', în cadrul programului de bună vecinătate România - Republica Moldova.

Decizia înlăturării gardului de sârmă, ilegală

În 2008, Consiliul raional Ungheni a adoptat o hotărâre privind scoaterea gardului de sârmă ghimpată, dar instanţele de judecată au declarat decizia ca fiind ilegală. Fostul preşedinte Vladimir Voronin a ameninţat cu puşcăria autorităţile publice locale care optau pentru scoaterea sârmei ghimpate de pe Prut.

În urmă cu doi ani, membrii Consiliului raional Ungheni au elaborat un proiect de modernizare a sistemului de supraveghere la graniţă, care a fost aprobat de autorităţile din România, dar refuzat de fosta guvernare comunistă de la Chişinău.

În aprilie 2008, Vladimir Voronin a avertizat conducerea locală să nu scoată sârma ghimpată de pe un segment de 80 de kilometri de frontieră moldo-română.

Voi, aştia din Ungheni, aveţi probleme cu graniţa? Sârma ghimpată nu-i a voastră. Dacă nu vă veţi linişti, veţi nimeri în puşcărie cu tot cu consiliul vostru şi, în primul rând, preşedintele raionului!, a spus atunci Voronin.

Limba română, limbă oficială în Noua Constituţie a Moldovei

Preşedintele Parlamentului moldovean, Mihai Ghimpu, cere ca în Constituţia Republicii Moldova să se precizeze clar că româna este limba oficială folosită peste Prut.

Ghimpu a semnat astăzi decretul pentru constituirea unei comisii pentru reforma constituţională, care ar putea decide fie adoptarea unei noi Constituţii, fie modificarea actualei Legi Fundamentale.

Cu cât vom pune punct mai rapid în această dispută, cu atât mai bine va fi pentru noi, pentru că problema noastră cea mai mare nu este denumirea istoriei şi a limbii, ci nevoile şi sărăcia care ne macină pe fiecare, noi trebuie să refacem economia, a spus Ghimpu.

Istoria Românilor va reveni în şcolile din Moldova

Istoria Românilor va înclocui Istoria Integrată, introdusă în programul școlar acum trei ani. Declarația aparține premierului Vlad Filat, care însă nu a putut preciza când anume va avea loc această schimbare.