Extrema-dreaptă câştigă teren în perspectiva europarlamentarelor

Extrema-dreaptă câştigă teren în perspectiva europarlamentarelor

Parlamentul European (Strasbourg) Foto: EPA/EFE/Arhivă

Sondaje de opinie recente şi rezultatele înregistrate în scrutinele naţionale din ultima perioadă arată că un bloc eurosceptic format la europarlamentarele de anul viitor ar putea deveni o forţă periculoasă.

Partidul de extremă-dreapta antiimigraţie din Suedia îşi va dubla numărul de mandate în Parlamentul European în mai 2019, dacă atinge scorul de 17,6% din voturi, obţinut la alegerile naţionale duminica trecută, rezultat ce a reprezentat un şoc pentru Europa, având în vedere că a venit dintr-o Scandinavie în mod istoric liberală.
 
Cu patru dintre cele 21 de locuri ale Suediei într-un viitor legislativ european cu 705 membri, vocea Democraţilor Suedezi va fi, desigur, una redusă. Numai că ea va avea un ecou din partea multor altor partide din Uniunea Europeană. O analiză Reuters a recentelor scrutine naţionale şi a sondajelor de opinie sugerează că este posibil ca un bloc eurosceptic să ajungă să obţină cu 60% mai multe voturi în Parlamentul European (PE).
 
Acest lucru ar însemna că aceia care sunt ostili unei integrări europene mai aprofundate ar avea aproximativ o cincime din legislativ, insuficient pentru a promova mari schimbări, dar suficient pentru provoca partidele tradiţionale şi pentru a da naştere unor diviziuni interne după ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar în martie 2019.
 
Analiza Reuters se bazează pe ultimele sondaje de opinie disponibile, realizate de către reputate agenţii în cele 27 de state care rămân în UE după Brexit, sau pe rezultatele alegerilor din ţările unde cetăţenii au votat recent.
 
O putere în creştere
 
Astfel, cele mai recente date arată o consolidare a mişcărilor dincolo de curentul dominant, într-o perioadă în care Steve Bannon, un arhitect al victoriei electorale a preşedintelui Donald Trump în SUA, a lansat un proiect de impulsionare a votului anti-UE la nivelul blocului comunitar. 
 
Actuala popularitate a partidelor antisistem care formează noua coaliţie din Italia - Mişcarea Cinci Stele (M5S) şi Liga - sporeşte posibilitatea ca actualele grupuri ale acestora de la Bruxelles să se întărească. Cotele lor, precum şi ascensiunea formaţiunii de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) acoperă mai mult decât pierderea taberei anti-UE a Partidului Independenţei Regatului Unit (UKIP), ai cărei 19 membri vor pleca, împreună cu Marea Britanie, din UE, lăsând un legislativ european mai mic.
 
Sondajele sugerează că grupul Europa Libertăţii şi a Democraţiei Directe (EFDD), dominat în prezent de UKIP şi M5S, ar putea ajunge de la 45 de mandate la 58, dacă aliniamentele nu se schimbă.
 
Grupul Europa Naţiunilor şi a Libertăţii (ENF), din care fac parte formaţiunea condusă de Marine Le Pen - Adunarea Naţională din Franţa (fostul Front Naţional) - şi Partidul Libertăţii din Olanda, condus de către Geert Wilders, şi-ar putea spori mandatele de la 35 la 62.
 
Se aşteaptă negocieri intense
 
Această analiză porneşte de la premisa că cele opt grupuri transnaţionale din actualul for legislativ european vor rămâne aceleaşi. În realitate, noile aliniamente din viitoarea legislatură a UE vor depinde puternic de negocieri şi manevre. De pildă, M5S a explorat anterior posibilitatea de a adera la centriştii pro-UE de la Bruxelles.
 
Alte partide s-ar putea orienta către poziţii eurosceptice mult mai deschise. Aici ar putea fi incluşi membri ai Grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR), înfiinţat de către conservatorii britanici aflaţi la putere, ca o alternativă eurosceptică la principalul grup european, Partidul Popular European (PPE), şi care va pierde acum mandatele britanice, scrie Reuters.
 
Partidul Lege şi Justiţie din Polonia, aflat la guvernare, ar putea să-şi caute un nou „cămin“ în afara ECR. Dar, la fel ca premierul ungar Viktor Orban, al cărui partid, Fidesz, este un membru controversat al PPE, ei nu împărtăşesc obiectivul unora dintre adepţii liniei dure de spargere a UE împreună, cel puţin pentru că Bruxelles-ul le oferă fonduri europene, adaugă agenţia de presă citată.
 
Într-o altă parte a spectrului politic, prăbuşirea la alegerile de anul trecut a stângii şi a dreptei tradiţionale în Franţa sugerează un potenţial impuls pentru blocul centrist ALDE (Alianţa Liberalilor şi Democraţilor) din PE, dacă la el s-ar alinia noua mişcare a preşedintelui Emmanuel Macron, dar şi pentru alianţa de la extrema-stângă cunoscută la Bruxelles ca Stânga Unită Europeană (GUE).
 
Analiştii sugerează că PPE, din care fac parte creştin-democraţii germani ai cancelarului Angela Merkel, va rămâne cel mai mare grup din Parlamentul European. Acesta ar avea 186 de mandate, faţă de 219 în prezent, în viitoarea legislatură, dar va surclasa Grupul S&D (Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor), se mai arată în analiza Reuters.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: