Extrema-dreaptă bulgară încinge spiritele la Sofia, dar fenomenul nu e singular în Europa VIDEO

Extrema-dreaptă bulgară încinge spiritele la Sofia, dar fenomenul nu e singular în Europa VIDEO

Peste o mie militanţi de extremă-dreaptă îmbrăcaţi în negru au manifestat sâmbătă seară pe străzile oraşului Sofia, cu torţe în mâini,  în memoria unui general bulgar pro-nazist. La marş au participat membrii ai grupurilor de extremă dreaptă din mai multe ţări europene.

Ştiri pe aceeaşi temă

Mai mult de 1.000 de susţinători ai extremei-drepte s-au reunit, sâmbătă seara, în capitala Bulgariei, Sofia, pentru a aduce un omagiu generalului Hristo Lukov ce a ocupat funcţia de ministru al apărării în Bulgaria în anii 1930 şi a avut legături strânse cu Germania nazistă. Lider ultranaţionalist, Lukov a fost  asasinat de un grup comunist în 1943.  „Marşul Luko“ este organizat în fiecare an de către Uniunea Naţională a Bulgariei (BNS). 
 
Autorităţile locale au încercat să interzică marşul, care are loc în fiecare an de peste un deceniu, şi pe care guvernul îl consideră „ruşinos“, mai ales în contextul în care de la 1 ianuarie, Bulgaria asigură preşedinţia semestrială a Uniunii Europene. Dar organizatorii au obţinut de la tribunal dreptul de a manifesta.
 
Participanţii la marş au strigat sloganuri precum „Libertatea sau moartea!“, „Toţi comuniştii în instanţă! Bulgaria ia o nouă cale naţionalistă!“ .
 
„Nu acceptăm să fim catalogaţi drept antisemiţi, neonazişti sau fascişti. Suntem doar naţionalişti“, a declarat pentru AFP liderul marşului, Zvezdomir Andronov.

Sprijin de peste hotare
 
Membrii grupurilor de extremă dreaptă din mai multe ţări europene s-au alăturat mitingului, inclusiv aproximativ 50 de germani din organizaţiile Die Rechte şi Junge Nationalisten.
 
De asemenea, au participat zece membri ai grupului francez Jeune Nation, alături de câţiva susţinători ai extremei-drepte suedeze Mişcarea de Rezistenţă Nordică.
 
Suedezul Robert Eklund, din cadrul Mişcării de Rezistenţă Nordică, a explicat că a venit în Bulgaria „pentru a lupta împotriva unui duşman comun: multiculturalismul, globalizarea şi Uniunea Europeană“. El şi-a exprimat dorinţa de „a se pune capăt imigraţiei non-europene“.
 
Radoslav Stoyanov, expert al Comitetului Helsinki din Bulgaria, spune că BNS nu a încalcat legea prin organizarea marşului, dar susţine că astfel de manifestaţii contribuie la popularizarea viziunilor xenofobe, islamofobe şi homofobe, menţionând că în ultimii 15 ani în Bulgaria au apărut crimele având ca motivaţia ura.
 
 
Din martie anul trecut, partidul de centru-dreapta al premierului Boiko Borisov guvernează împreună cu o coaliţie de partide naţionaliste şi recent a mai fost nevoit să gestioneze o situaţie jenantă pentru ţara sa. 
 
Săptămâna trecută, vicepremierul Bulgariei, Valeri Simeonov, reprezentant al formaţiunii naţionaliste Frontul Naţional pentru Salvarea Bulgariei, ce face parte din coaliţia guvernamentală de la Sofia, a cerut expulzarea din ţară a eurodeputatei germane din grupul Verzilor, Ska Keller. 
 
Aceasta ar fi participat la o serie de proteste faţă de planurilor guvernului bulgar de a construi o pârtie de ski într-un loc declarat patrimoniu UNESCO pentru a proteja urşii şi lupii din Parcului Naţional Pirin. Ska Keller, copreşedinta Verzilor din PE, a fost acuzată de vicepremierul bulgar de „jihadism verde” şi „delir”  de cauza „implicării în problemele interne” ale Bulgariei, scrie Politico.
 
Precedentul polonez
 
Marşul de sâmbătă al extremei-drepte bulgare reaminteşte de cel din noiembrie din Polonia, care a dat fiori reci Europei, după ce a văzut zeci de mii de oameni, mulţi îmbrăcaţi în negru, agitând torţe fumigene şi scandând sloganuri violente, în  centrul Varşoviei.
 
Demonstraţia, care a fost organizată de mişcarea de extremă-dreaptă Tinerii Poloniei Mari şi la care au participat aproximativ 60.000 de persoane, a avut loc de Ziua Independenţei Poloniei, care marchează renaşterea ţării ca naţiune în 1918, după ce vreme de 123 de ani nu a existat ca entitate pe hartă, fiind împărţită între Imperiul Austro-Ungar, Prusia şi Rusia.
 
 Participanţii au intonat vechi cântece patriotice şi religioase poloneze, printre care „Dumnezeu, onoare, patrie“ sau „Slavă eroilor noştri“, dar au purtat şi bannere pe care stătea scris „Rugaţi-vă pentru un holocaust islamic“ sau „Europa va fi albă sau pustie“. Grupuri mai mici, notează France-Presse, au scandat sloganuri precum „Polonia pură, Polonia albă“ şi „Refugiaţii afară“.
 
În Polonia, naţionalismul, mai precis naţionalismul romantic - o variantă a naţionalismului marcată de o versiune mitologizată a trecutului îmbibată cu elemente catolice legate de martiri şi izbăvire - a început să câştige teren din octombrie 2015, când la putere a ajuns Partidul Lege şi Justiţie (PiS) al lui Jaroslaw Kaczynski. 
 
Extrema dreaptă, pe val în Europa
 
Extrema dreaptă a câştigat teren în Europa începând din anii 2000, mai multe scrutine-cheie confirmând în 2017 această tendinţă în Franţa, Germania, Austria şi Olanda. Succesul partidelor populiste, eurosceptice şi ostile imigraţiei accelerează recompunerea peisajului politic, notează agenţia France Presse.
 
În 2017, partidele de extremă dreaptă au obţinut în lanţ scoruri istorice, chiar dacă nicio victorie naţională. „Extrema dreaptă este astăzi în Europa mai populară ca oricând după 1945“, spune cercetătorul Cas Muddle, profesor asociat la Universitatea Georgia din SUA.
 
Cel mai recent, Partidul Libertăţii în Austria (FPOe), cel mai „vârstnic“ din familia naţionalistă europeană, a încheiat legislativele din 15 octombrie cu un scor de 26%, apropiat de recordul său, şi a obţinut trei ministere cu mare greutate (Interne, Apărare, Externe) în guvernul pe care îl va forma cu conservatorii.
 
Partidul Libertăţii (PVV) al lui Geert Wilders a devenit în martie a doua forţă politică în parlamentul Olandei, în urma liberalilor, cu 20 de mandate din 150 şi un progres de cinci locuri faţă de legislativul anterior.
 
În Franţa, lidera Frontului Naţional, Marine le Pen, a acces în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din aprilie-mai, cu un număr de voturi aproape dublu faţă de cel obţinut de tatăl său, Jean-Marie Le Pen, în urmă cu 15 ani.
 
Cu un şoc s-au încheiat şi alegerile federale din Germania în septembrie, Alternativa pentru Germania (AfD) intrând pentru prima dată în Bundestag, după ce a obţinut 12,6% din voturi, faţă de 4,7% acum patru ani.
 
Rezultatele obţinute de Marine Le Pen şi Geert Wilders, politicieni care vizau victoria finală în ţările lor, pot da impresia unei contraperformanţe, dar „paharul este în realitate pe trei sferturi plin pentru forţele naţionaliste“, este de părere politologul francez Patrick Moreau.
 
În Italia şi în Suedia, unde în 2018 sunt prevăzute alegeri legislative, extrema dreapta mizează pe scoruri importante.
 
„Fiecare ţară povesteşte o istorie diferită, dar în spatele succesului dreptei radicale se găseşte întotdeauna ideea de insecuritate, reală sau percepută, legată de fluxurile de migraţie, de terorism sau de incertitudinile economice“, explică Mabel Berezin, profesor de sociologie la Universitatea Cornell din SUA.
 
Succesul extremiştilor de dreapta în ţări prospere precum Germania şi Austria confirmă opiniile „analiştilor care arată de decenii că imigraţia este o preocupare-cheie“ a electoratului de extremă dreapta, afirmă profesorul Mudde.
 
AfD şi FPOe şi-au înregistrat succesele în ţări aflate printre cele care, în Europa, au primit cei mai mulţi migranţi începând din 2015, ceea ce a alimentat dezbaterile privind costul alocaţiilor sociale şi capacitatea de integrare a nou-veniţilor.
 
Nu doar prezenţa imigranţilor determină performanţele partidelor de extremă dreapta, care profită de asemenea de pe urma unui resentiment faţă de partide şi de elitele politice, economice sau culturale.
 
Obligate să aleagă între ostracizare, copiere sau cooperare cu extrema dreapta, celelalte formaţiuni politice, mai ales din tabăra conservatoare, sunt bulversate de înrădăcinarea acesteia şi constrânse să-şi adapteze strategiile.
 
Alegerea tânărului conservator austriac Sebastian Kurz (31 de ani) de a face concurenţă FPOe pe temele imigraţiei, securităţii, locului islamului în societate a condus, pe cale de consecinţă, cele două partide la semnarea unui acord de coaliţie.
 
„Kurz a mers foarte departe în apropierea sa ideologică de FPOe, o strategie care poate funcţiona cu condiţia ca el să nu vândă complet identitatea partidului său“, avertizează politologul american Thomas Hofer.
 
În Ungaria, poziţionarea din ce în ce mai xenofobă a prim-ministrului Viktor Orban, provenit din tabăra conservatoare, permite astăzi, în mod paradoxal, partidului extremist Jobbik, care şi-a moderat discursul, să se prezinte drept principala alternativă la premier.
 
În Franţa, alianţe de extremă dreapta rămân excluse de partidele tradiţionale, la fel ca în Germania şi în Olanda. Însă dreapta franceză tocmai l-a ales ca lider pe deputatul Laurent Wauquiez, acuzat că preia din temele Frontului Naţional.
 
Profesorul Mudde prezice însă că partidele tradiţionale care încearcă să imite extrema dreapta nu vor înregistra decât „succese pe termen scurt“, întrucât subestimează sentimentul antisistem al acestui electorat.
 
Turbulenţele interne traversate de Frontul Naţional şi de AfD după rezultatele electorale fără precedent ilustrează dificultatea de a pune în mod durabil între paranteze divergenţe interne uneori profunde, legate de alegeri ideologice sau de rivalităţi individuale.
 
În 2017 a avut loc implozia partidului populist şi eurofob Adevăraţii Finlandezi, afectat de exerciţiul puterii începând din 2015 în cadrul unei coaliţii cu centriştii şi cu conservatorii.
 
„Poziţia de aliat minoritar este întotdeauna cea mai inconfortabilă“, explică Thomas Hofer. În Austria, FPOe a avut nevoie de mai mulţi ani pentru „a-şi pansa rănile“ după prima sa coaliţie cu conservatorii, între 2000 şi 2007. „Partide ca FPOe au un ADN de opozant, despre care nu este evident că poate fi convertit în atitudine de guvernare“, mai punctează politologul american.

 FOTO EPA-EFE

Imagini din aceeasi galerie
  •  FOTO EPA-EFE
  •  FOTO EPA-EFE
  •  FOTO EPA-EFE
  •  FOTO EPA-EFE
  •  FOTO EPA-EFE
  •  FOTO EPA-EFE
  •  FOTO EPA-EFE
  •  FOTO EPA-EFE
Distribuie imaginea
citeste totul despre: