Experţii cehi susţin că Rusia s-ar fi aflat în spatele atacurilor cibernetice asupra spitalelor în contextul pandemiei de coronavirus

Experţii cehi susţin că Rusia s-ar fi aflat în spatele atacurilor cibernetice asupra spitalelor în contextul pandemiei de coronavirus

Un val recent de atacuri cibernetice cu având ca ţintă Cehia sunt, probabil, legate de hackeri de la Moscova, afirmă experţii de la Praga.

La începutul lui aprilie, sistemele IT ale aeroportului internaţional de la Praga, mai multe spitale şi ministerul ceh al Sănătăţii au fost ţinte ale unui atac, având ca efect reacţii dure atât în Cehia, cât şi SUA. Pe 22 aprilie, ministerul ceh de interne a anunţat că şi infrastructura sa a fost ţinta unor atacuri cibernetice, dar că acestea au fost respinse cu succes.
 
Secretarul de stat american, Mike Pompeo, a declarat pe 17 aprilie că oricine este implicat în asemenea activităţi ar trebui „să se aştepte la consecinţe”. Pompeo a subliniat că atacurile, în special cele care au vizat spitale, sunt extrem de îngrijorătoare în contextul pandemiei de coronavirus.
 
Ambasada Rusiei la Praga a negat orice implicare a unor actori ruşi, deşi guvernul ceh nu făcuse nicio acuzaţie în acest sens. Specialiştii în securitate cibernetică spuseseră doar că este de presupus o implicare a unui „adversar serios şi avansat” fără să numească nicio ţară.
 
Atacul de tip coviper malware a fost detectat, pentru prima dată, în luna ianuarie, a explicat Miroslav Dvorak, directorul tehnic al companiei slovace ESET. „MBR Locker a fost identificat în Rusia şi China, la începutul lui ianuarie”, a spus Dvorak pentru Europa Liberă. „Atunci nu am făcut legătura între tehnica aceasta şi incidente de securitate”.
 
Dvorak a subliniat faptul că atacurile respective sunt gândite să avarieze sau să distrugă computerele victimelor, adăugând că se poate să existe o legătură cu Rusia. „Este imposibil de detectat originea atacurilor, dar MBR Locker, cu care a fost construit programul malware, este în limba rusă. La fel şi toate instrucţiunile de folosire, care se pot găsi pe forumurile folosite de hackeri ruşi”, a explicat Dvorak.
 
El a adăugat că există indicii digitale conform cărora unele adrese IP folosite ar fi din China.
 
Ministerul ceh de interne a precizat că atacurile la adresa infrastructurii sale au fost gândite, mai degrabă, să găsească puncte slabe, nu să provoace pagube, spre deosebire de cele lansate împotriva spitalelor.
 
Surse oficiale au declarat pentru presa cehă că anchetatorii locali colaborează cu FBI în această investigaţie, dar şi cu alţi parteneri internaţionali.
 
Autoritatea pentru securitate cibernetică a Cehiei a anunţat că Rusia şi China reprezintă cea mai mare ameninţare la adresa ţării. De altfel, China se află şi în spatele unui atac de proporţii, anul trecut.
 
Iar în octombrie 2019, Serviciul ceh de Informaţii a anunţat destructurarea unei reţele ruse de spionaj care era gândită pentru atacuri cibernetice împotriva Cehiei şi a aliaţilor săi. Reţeaua era sprijinită de ambasada Rusiei la Praga şi Serviciul Federal de Securitate al Rusiei, FSB.
 
Atacurile cibernetice vin lîntr-un moment când relaţiile dintre Moscova şi Praga sunt extrem de tensionate, în special după demolarea unei statui a unui mareşal sovietic.
 
Moscova consideră demolarea statuii mareşalului Ivan Konev, care a condus Armata Roşie în timpul campaniei de izgonire a trupelor naziste din fosta Cehoslovacie drept o insultă.
 
Primarul sectorului 6 din Praga, unde era statuia, se află sub protecţia poliţiei. Conform unei surse neidentificate citate de presa cehă, un cetăţean rus ar fi călătorit la Praga şi ar fi putut reprezenta o ameninţare la adresa primarului. De asemenea, conform aceleiaşi surse, un grup de agenţi ruşi s-ar fi mutat de la Moscova în Europa în aceeaşi perioadă.
 
Un alt element de tensiune este decizia autorităţilor cehe de a redenumi piaţa în care este amplasată ambasada Rusiei la Praga în memoria lui Boris Nemţov, un critic vocal al preşedintelui Putin, ucis în februarie 2015 în apropierea Kremlinului
 
Moscova are totuşi şi aliaţi în Cehia, de pildă preşedintele Milos Zeman, care a denumit demolarea statuii mareşalului sovietic „un abuz de stare de urgenţă”.
 
Zeman a criticat în trecut sancţiunile impuse Rusiei din cauza războiului din Ucraina şi a anexării peninsulei Crimeea. În 2015, preşedintele a participat la comemorarea a 70 de ani de la finalul celui De-al Doilea Război Mondial, ignorând boicotul altor lideri europeni.
 
Iar în 2016, Milos Zeman s-a arătat în favoarea unui referendum care să decidă dacă Cehia rămâne în UE şi NATO, deşi a declarat că el însuşi ar vota pentru rămânere.
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările