EXCLUSIV Corespondenţă de la Bruxelles. Propunerea Comisiei Europene

Ce conţine noua propunere a Comisiei Europene, care va deveni publică în această după-amiază după ce, în momentul în care scriu acest text, este discutată în şedinţa Colegiului Comisarilor? Am avut acces la documentul de poziţie elaborat de specialiştii Comisiei în domeniul migraţiei din care citez principalele puncte:

Scopul principal al noii propuneri legislative este să ne asigurăm că UE dispune de un mecanism solid de relocare în caz de criză care să revolve la modul structural şi eficient situaţia crizelor din domeniul azilului. Este de cea mai mare urgenţă ca aceste măsuri să înceapă a fi implementate aşa cum sunt ele propuse în Agenda europeană privind migraţia. Iată de ce Comisia va veni cu o nouă propunere pentru stabilirea unui mecanism de criză care să poată reacţiona rapid atunci când un Stat Membru se confruntă cu o situaţie de criză. ...se ia în considerare o dezbatere viitoare asupra unei posibile revizuiri a Reglementărilor Dublin.

• Numărul persoanelor care vor fi realocate va fi determinat pe baza experienţei avute cu cele două scheme temporare propuse de Comisie, luând în calcul numărul cererilor în raport cu numărul de locuitori, capacităţile deţinute de Statele Membre, precum şi de participările precedente ale Statelor Membre în « crize de solidaritate ». Obiectivul este de a se defini numărul de migranţi care trebuie să fie relocaţi, pe baza unor criterii obiective. Criteriul de distribuţie va fi calculat pe următoarea bază: POPULAŢIE (40% din total la nivel de criterii), TAL GDP (40% din criterii), numărul mediu al cererilor de azil pe ultimii 5 ani per milion de locuitori la nivelul a 30% din populaţie şi GDP (10% din total criterii) precum şi rata şomajului la nivel de 30% din populaţie şi GDP (10% din total criterii). Propunerea cuprinde o metodă pentru determinarea unei perioade temorare de criză în care Statul Membru este responsabil în ce priveşte analizarea cererii de azil în vederea distribuirii corecte a aplicanţilor de azil între Statele Membre.  

Atenţie, aşa cum vă relatam deja în urmă cu o săptămână, apare propunerea privind „modalităţile alternative care se propun statelor membre.”

Aceasta înseamnă că, citând iarăşi din document, „Statele membre, după ce au prezentat Comisiei justificări amănunţite, că nu pot, temporar, să preia partea ce le revine din relocarea aplicanţilor de azil, vor trebui să facă, în schimb, o contribuţie financiară la bugetul UE, în valoare de 0,02% din GDP-ul naţional pentru a acoperi cheluielile celorlalte State Membre. Suma va fi vărsată în contul Fondului european pentru azil, migraţie şi integrare.”

Din nou, o precizare esenţială: se propune ca o asemenea derogare să fie valabilă doar un singur an de zile.

Între timp, se spune în acest text, fiecare stat membru va primi de la CE suma de 6.000 Euro pentru fiecare migrant admis la relocare, precum şi încă 500 Euro pentru a acoperi transferul acestora din Italia, Grecia şi Ungaria.

Chestiunea esenţială, aşa cum mi s-a explicat pe larg în această dimineaţă, este că poziţia Comisiei Europene  - cel mai probabil sprijinită într-un final, mâine, de Parlamentul European -  în niciun caz şi sub nicio formă nu se va renunţa la principiul solidarităţii europene care va trebui să se manifeste pe cele două nivele menţionate. Fără excepţii, fără negocieri suplimentare, fără compromisuri, în maximă urgenţă.

Sub rezerva aprobării propunerilor de către Colegiu (rata de succes la care se aşteaptă autorii propunerilor se apropie de 100%), vedem că, inclusiv pentru România, s-a creat un nou spaţiu de joc, de condiţionări şi de redefinire a poziţiilor în jocul european. Să vedem ce iese până mâine şi apoi cum va reacţiona România prin vocea liderilor săi autorizaţi şi la care dintre cele două soluţii vom adera până în final.