EXCLUSIV Andrzej Duda, preşedintele Poloniei, la 40 de ani de la mesajul Solidarităţii pentru Europa de Est: Despre forţa „profeţilor neînarmaţi”
0
În cartea sa „Principele”, Niccolò Machiavelli menţionează o anumită regularitate a istoriei. El scrie, nu fără un dram de ironie, că „toţi profeţii înarmaţi triumfă, iar cei neînarmaţi cad.” Dar pentru fiecare regulă există o excepţie. Istoria le-a arătat în mod repetat dreptate profeţilor neînarmaţi. De obicei cu întârziere, dar cu limpezime, scrie preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, într-un articol transmis redacţiei „Adevărul”.
Un exemplu excelent în acest sens este victoria istorică a „Solidarităţii” poloneze şi extraordinarul său Mesaj către oamenii muncii din Europa de Est proclamat acum 40 de ani, continuă preşedintele Poloniei.
„Augustul polonez din 1980 şi înfiinţarea Sindicatului Autonom Independent „Solidaritatea” constituie unul dintre cele mai importante evenimente din istoria Europei postbelice. Este totodată un eveniment cu consecinţe revoluţionare pentru întreaga comunitate internaţională. Puţini erau cei care preziceau atunci că este iminentă prăbuşirea comunismului şi a sistemului de dominaţie sovietică asupra ţărilor din Europa Centrală şi de Est care împărţise lumea în două blocuri ostile. Totuşi pentru a înţelege că schimbarea venea şi era destul de fezabilă, trebuia să trăiţi atmosfera primului Congres Naţional al Delegaţilor „Solidarităţii” care a început la 5 septembrie 1981 la Gdańsk.
Ȋntreaga lume privea cu admiraţie cum prima mişcare sindicală independentă dintre râul Elba şi Vladivostok, o mişcare a libertăţii şi a speranţei, dezbătea liber, ghidată de standardele democraţiei şi ale parlamentarismului. La Congresul de la Gdańsk, a fost conturată o viziune măreaţă asupra reformelor sistemice, sociale şi economice, al căror numitor comun a fost ideea de autoguvernare şi de societate civilă. La fel cum Constituţia polono-lituaniană de la 3 mai 1791, prima lege fundamentală din Europa, a iniţiat reformarea Republicii, tot aşa programul de reformă dezvoltat de „Solidaritatea” a marcat un punct de cotitură în modul de abordare a problemelor de stat şi de economie. Asta nu numai pentru că ideile de „auto-guvernare a Poloniei” şi de „democraţie” au subminat radical sistemul autoritar de atunci, ci şi pentru că schimbările sugerate de „Solidaritate” aveau în ele un mare spirit al modernităţii.
Putem vedea acest lucru clar din perspectiva de astăzi, mai ales după experienţele crizei economice globale şi ale pandemiei pe care o trăim în prezent. Vedem că obiectivele sociale şi economice ar trebui armonizate între ele, că avem nevoie de o dezvoltare durabilă care să nu pună profitul pe termen scurt pe primul plan. Înţelegem, de asemenea, importanţa coeziunii sociale şi a participării echitabile la rezultatele creşterii economice. Înţelegem importanţa activităţii civice şi a reprezentării demosului naţional şi european pentru funcţionarea stabilă a instituţiilor şi pentru luarea deciziilor corecte de importanţă strategică. Este posibil ca, dacă nu ar fi fost introdusă legea marţială în Polonia, care a fost un atac comunist asupra libertăţii emergente, reformele propuse acum 40 de ani la primul Congres al „Solidarităţii” ar fi putut să fie puse în aplicare cu mult înainte de vremurile lor şi să lanseze soluţii de pionierat. Dar acesta este un subiect pentru o altă poveste.
Cel mai important şi vizionar rezultat al Congresului a fost Mesajul pentru oamenii muncii din Europa de Est. Paradoxal, scopul acestui document a fost pragmatic, iar originile sale simple. Mesajul a fost conceput de un tânăr chirurg, Henryk Siciński, iar redactarea acestuia a fost coordonată de inginerul electric Antoni Pietkiewicz, secretar al Biroului Congresului şi apoi mai târziu, într-o Polonia liberă, înalt funcţionar şi manager de afaceri. Textul final a fost scris de eminenţi activişti ai opoziţiei democratice, avocatul Bogusław Śliwa şi matematicianul Jan Lityński, a cărui moarte tragică în urmă cu jumătate de an ne-a întristat profund. Mesajul trebuia să fie, mai presus de toate, o voce a adevărului şi a libertăţii care să străpungă cordoanele dictaturilor comuniste şi propaganda lor mincinoasă. Mesajul său a fost simplu şi din inimă:
Delegaţii adunaţi la Gdańsk la primul Congres al Sindicatului Autonom Independent „Solidaritatea” transmit salutări şi îşi exprimă sprijinul pentru muncitorii din Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, Republica Democrată Germană, România, Ungaria şi toate naţiunile Uniunii Sovietice. Fiind primul sindicat independent din istoria noastră postbelică, simţim profund că destinele noastre sunt unite. Contrar minciunilor răspândite în ţările dumneavostră, vă asigurăm că suntem o organizaţie reală de 10 milioane de muncitori, înfiinţată ca urmare a grevelor muncitoreşti. Scopul nostru este să luptăm pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru toţi oamenii muncii. Îi sprijinim pe aceia dintre dumneavostră care au decis să se alăture luptei pentru o mişcare sindicală liberă. Sperăm că în curând reprezentanţii dumneavostră şi ai noştri se vor putea întâlni pentru a face schimb de experienţe sindicale.
Chiar şi în cadrul „Solidarităţii” au existat numeroşi activişti, adepţi ai tacticii revoluţionare autolimitate, care au considerat Mesajul prea îndrăzneţ. Cu toate acestea, la 8 septembrie 1981, acesta a fost adoptat cu aplauze de marea majoritate a delegaţilor ca document oficial al Congresului. Aşa cum era de aşteptat, a înfuriat autorităţile comuniste din Polonia şi din alte ţări. Moscova s-a enervat. Leonid Brejnev a descris Mesajul ca pe „un document periculos şi instigator (...) care vizează răspândirea confuziei în toate ţările socialiste”. Campania de calomnie şi ură împotriva „Solidarităţii” s-a intensificat. Şi mulţi politicieni occidentali au avut îndoieli considerând Mesajul ca fiind o mişcare riscantă.
Cu toate acestea, în cadrul „Solidarităţii” poloneze a prevalat o viziune diferită. Situaţia a fost descrisă foarte bine de către istoricul britanic Anthony Kemp-Welch, care a urmărit dezbaterile de la Gdańsk şi a asistat la proclamarea Mesajului: „A fost un moment unic în istorie când limitările Războiului Rece şi necesitatea de a urma Realpolitik au fost respinse în numele moralităţii, iar naţiunilor vecine li s-a propus un program de solidaritate”.
Acest program a schimbat faţa Europei. Putem vedea clar astăzi că a fost un act profetic, chiar declanşator. „Profeţii neînarmaţi” au câştigat. După 1981 a venit anul 1989 - un val de libertate a străbătut Europa Centrală şi de Est, Zidul Berlinului a căzut, comunismul a pierdut printr-un knockout, Uniunea Sovietică s-a prăbuşit şi tirania sa a luat sfârşit. Au fost create condiţiile pentru integrarea europeană şi consolidarea alianţei naţiunilor libere - ţările din regiunea noastră s-au alăturat NATO şi Uniunii Europene. Europa Centrală şi de Est a obţinut un succes istoric. Este de mulţi ani o zonă de stabilitate şi dezvoltare, un loc care atrage atenţia lumii prin realizările sale, potenţialul economic şi aspiraţiile ambiţioase.
Esenţa Mesajului pentru oamenii muncii din Europa de Est a fost ideea unei destin comun şi a unei solidarităţi care nu cunoaşte graniţe. Aşa cum a făcut-o acum 40 de ani, ideea încă ne ghidează acţiunile precum o busolă morală. Se află la baza strânsei noastre cooperări cu celelalte ţări din regiune, fie în cadrul Grupului V4, al Formatului Bucureşti 9, care oferă o platformă de colaborare militară între ţările de pe flancul estic al NATO sau al Iniţiativei Celor Trei Mări care reuneşte ţările situate între Marea Baltică, Marea Adriatică şi Marea Neagră. Salut faptul că Iniţiativa Celor Trei Mări este din ce în ce mai recunoscută în Europa şi la nivel global ca o acţiune semnificativă care vizează dezvoltarea infrastructurii, crearea vectorilor de cooperare economică de-a lungul axei nord-sud a Europei şi consolidarea coeziunii UE. O altă iniţiativă importantă este nou lansata Platformă Crimeea al cărei summit de inaugurare a avut loc în timpul evenimentelor recente care comemorează 30 de ani de la obţinerea independenţei Ucrainei. Prin această structură, trimitem un mesaj comun că nu vom închide ochii la cazurile de nerespectare a dreptului internaţional, de încălcare a integrităţii statelor şi de erodare a securităţii în regiunea noastră.
Cooperăm în numele intereselor noastre comune şi al ideii de libertate care a încolţit prin apelul „Solidarităţii” trimis din Polonia în urmă cu 40 de ani. Împreună culegem şi apărăm roadele acestei victorii a libertăţii. Succesul Europei Centrale şi de Est provine dintr-o viziune de anvergură anunţată cu curaj şi energie de către participanţii la Congresul „Solidarităţii” desfăşurat la Gdańsk în 1981. Nu subestimaţi puterea profeţilor, chiar dacă aceştia par a fi neînarmaţi”, scrie Andrzej Duda.
Textul a fost publicat simultan în revista lunară poloneză „Wszystko Co Najważniejsze” ca parte a unui proiect desfăşurat împreună cu Institutul Memoriei Naţionale.
Se încarcă comentariile...
