Exclusiv “Adevărul Europa”/ Expert de la Bruxelles: “Relaţia UE-Rusia a luat o turnură pozitivă, momentul e favorabil Moldovei”

Panou electoral de la alegerile din Republica Moldova

George Dura, cercetător la Centrul European pentru Studii Politice de la Bruxelles, specializat în Politica de vecinătate a Uniunii Europene, relaţiile cu Rusia, Ucraina, Moldova şi Belarus.

„Moldova are un guvern liberal, ceea ce este bine privit la Bruxelles. Normalizarea relaţiilor dintre Bucureşti şi Chişinău a foat bine primită aici, ca un semn de responsabilitate, care a făcut bine ambelor ţări" * „Momentul e favorabil. Sigur, Rusia nu va tolera o Moldovă în NATO, chiar dacă relaţiile Moscovei cu Alianţa Nord Atlantică s-a mai relaxat. Dar Rusia va acepta Moldova în Uniunea Europeană" * „Rusia nu pare să fi avut un favorit clar la aceste alegeri. Uniunea Europeană chiar ar agrea o soluţie cu, săzicem, „calul troian" al Rusiei în interiorul aianţei liberale de guvernare"

Ovidiu Nahoi: Ce credeţi că se va întâmpla după alegerile din Republica Moldova?

George Dura: Moral vorbind, ar trebui ca Partidul Comuniştilor să dea cele două voturi de aur Alianţei, având în vedere că Alianţa are mai multe locuri în Parlament. Comuniştii ştiu însă că dacă se merge spre anticipate, atunci ei vor avea de câştigat. Sunt de înţeles, din punctul lor de vedere, motivele pentru care încearcă să blocheze. Dar, până la urmă, planul lor de scădere treptată a numărului de voturi necesare alegerii preşedintelui, nu e rău în sine. Marian Lupu cred însă că îşi va da seama că viitorul lui nu e alături de comunişti.
O.N.: Comuniştii, totuşi, au obţinut un scor neaşteptat de bun.

G.D.: Este adevărat, multă lume se aştepta să ia sub 30 la sută, dar mulţi oameni din Moldova votează din nostalgie. E adevărat, tinerii s-au mobilizat, dar comuniştii rămân puternici. Până acum, se spunea că ei controlau mass media şi administraţia şi aşa se explica scorul lor electoral. De data aceasta, nu a mai fost aşa, iar campania electorală a fost una destul de curată, cel puţin după standardele ţărilor ex-sovietice.

O.N.: Mai există energie la Bruxelles pentru a acorda o atenţie specială Republicii Moldova, în momentul în care când sunt atâtea alte probleme în Uniune?

G.D.: O anumită energie subterană există. Comisarul pentru extindere, Štefan Füle, a vorbit public atât cât a putut despre acest subiect. Cred că mulţi de aici şi-au dat seama că Moldova are un potenţial. Toată lumea vrea ca Parteneriatul Estic să fie un succes, iar din acest punct de vedere, Moldova are o poziţie mai avantajoasă decât, să zicem, Belarus sau statele din Caucaz. Ucraina are acum un anumit avans dar, într-un an sau doi, Moldova poate să o depăşească, dacă reformele continuă în acelaşi ritm. În plus, Moldova are un guvern liberal, ceea ce este bine privit la Bruxelles. Cred că aici e şi un merit al României, susţinerea ei a contat mult. Cei de aici nu sunt naivi, cunosc realităţile şi ştiu că România nu va înceta niciodată să militeze pentru Republica Moldova. Normalizarea relaţiilor dintre Bucureşti şi Chişinău a foat bine primită aici, ca un semn de responsabilitate, care a făcut bine ambelor ţări.

O.N.: Relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Rusia s-au îmbunătăţit vizibil în ultima perioadă, să ne gândim numai la momentul Deauville. Sau la recenta scrisoare a premierului Putin din presa germană. Asta ajută Moldova sau, dimpotrivă?

G.D.: Relaţia Uniunii Europene cu Rusia a luat o turnură pozitivă . Momentul e favorabil. Sigur, Rusia nu va tolera o Moldovă în NATO, chiar dacă relaţiile Moscovei cu Alianţa Nord Atlantică s-a mai relaxat. Dar Rusia va accepta Moldova în Uniunea Europeană. Transnistria a tras înapoi Republica Moldova, dar a şi ajutat-o. În sensul că toată lumea a văzut Chişinăul ca pe o victimă. Pe de altă parte, dacă nu era Transnistria, poate nici Uniunea Europeană nu era atât de interesată în regiune. Până la urmă, conflictul se va soluţiona, între Uniunea Europeană şi Rusia, cu girul Statelor Unite. Rămâne să aflăm cum se va termina dosarul transnistrean, câtă autonomie va avea regiunea şi aşa mai departe. Aici, România şi Republica Moldova trebuie să fie atente să nu se facă prea multe peste capul lor, totuşi.

O.N.: Să avem înrcerede că Rusia va deveni un partener mai maleabil?

G.D.:Rusia e un partener dificil şi pentru aliaţii ei. Belarusul sau, mai recent, Ucraina, ştiu bine lucrul acesta. Unde sunt interese mari sunt şi dificultăţi în negociere. Pe de altă parte, Republica Moldova îşi ştie acum priorităţile, când 75 la sută din investiţiile străine vin din Uniunea Europeană, iar 50 la sută din exporturile ei merg tot acolo. S-a creat în ultimii ani o răsturnare de situaţie în ce păriveşte Moldova şi a mai face balans, în aceste confdiţii, între Rusia şi UE, nu mai e posibil. Nu te mai crede nimeni. Asta nu au înţeles comuniştii. Moldova are şi o şansă care vine, paradoxal, din sărăcia ei. E o ţară mică, cu o economie bazată mai ales pe agricultură. Nu costă mult să fie adusă la standarde acceptabile. Spre deosebire de Ucraina, să zicem, unde restructurarea industriei ar înghiţi multe miliarde de euro.

O.N.:Partidul Democrat pare arbitrul situaţiei la Chişinău. Pe de altă parte, pare partidul agreat acum de Moscova. Cum merge asta cu prezenţa lui în Alianţă?

G.D.: Rusia nu pare să fi avut un favorit clar la aceste alegeri. Au fost ceva comentarii în presa de acolo, dar atât. Rusia a fost mai degrabă discretă. E adevărat, Marian Lupu a vizitat Moscova. Uniunea Europeană chiar ar agrea o soluţie cu, săzicem, „calul troian" al Rusiei în interiorul aianţei liberale de guvernare. Rusia ştie că Moldova va asculta de Uniunea Europeană. Aşa că Rusia, dacă va vrea să influenţeze Moldova, o va face negociind peste capul acesteia, direct cu Uniunea Europeană.

O.N.:Ar putea bţine Moldova ridicarea vizelor înaintea Rusiei sau UE nu va vrea să ofenseze Moscova?

G.D.: Aici este vorba despre un proces. Dacă Moldova face ceea ce a promis într-un an sau doi, atunci are toate şansele. Din acest punct de vedere este mult mai avansată decât Rusia. Deja, între o jumătate de milion şi un milion de moldoveni se află în Uniunea Europeană. Deci presiunea nu ar mai fi aşa de mare. Apoi, nu degeaba Uniunea Europeană a trimis funcţionari vamali la graniţa Republicii Moldova. România poate ajuta şi ea, din partea cealaltă, la securizaea frontierei. În plus, o politică subtilă în chestiunea paşapoartelor ar putea fi de ajutor, Acordarea de către România a unui mare număr de paşapoarte a nemulţumit mulţi parteneri europeni. Însă şi ei ştiu că România nu va renunţa atât de uşor la asta. Cunosc foarte bine situaţia. România ar putea sugera, la un moment dat: desfiinţaţi regimul de vize cu Republica Moldova şi noi nu mai dăm paşapoarte.