Evertsen, cea mai performantă navă de război a marinei olandeze, s-a antrenat în Marea Neagră

FOTO Fortele Navale Romane

Forţele navale sunt foarte importante în războaie, dar rolul lor este esenţial în menţinerea păcii şi politica externă. Diplomaţia maritimă permite statelor să îşi semnaleze interesele în anumite regiuni, prin simpla prezenţă navală, care este totodată şi un memento subtil al puterii militare pe care o deţin, informează digi24.ro. Marea Neagră este în centrul atenţiei în ultima vreme, iar aliaţii NATO sunt deja aici pentru exerciţii.

Digi24 a filmat la bordul celei mai performante fregate a marinei olandeze, "Evertsen”. George Pastoor, comandantul navei, generalul Jan Hut, comandantul Corpului de marină, şi Roelof van Ees, ambasadorul Regatului Ţărilor de Jos la Bucureşti, au explicat pentru emisiunea „Paşaport diplomatic” cum se face şi ce presupune, de fapt, diplomaţia navală.

"Aceasta este camera de operaţii a centrului de informaţii de luptă, de aici luptăm. Aici se instalează echipa mea de operaţii, cu mine aici, în această poziţie, şi echipa mea în jur, pentru ca eu să pot lua deciziile. Ei mă vor întreba care sunt acestea şi în cele din urmă le voi spune dacă ne angajăm sau nu în luptă”, explică George Pastoor.

Ce face o fregată olandeză în Marea Neagră

George Pastoor, comandantul fregatei „Evertsen”: O fregată cum este „Evertsen” este o fregată capabilă să livreze apărare aeriană. La summitul NATO de la Varşovia, din 2016, am promis să ne concentrăm mai mult pe Marea Neagră şi să ne asigurăm că vom arăta mai mult steagul NATO în această regiune. De aceea, prezenţa noastră astăzi aici, ca parte dintr-o operaţie a unei unităţi de atac, este o reasigurare a aliaţilor noştri NATO, România, Turcia, Bulgaria, dar şi o misiune de susţinere pentru Ucraina. Cum ştim cu toţii, integritatea lor teritorială a fost deteriorată de Rusia. Iar faptul că noi suntem aici, împreună cu HMS Defender (n.r. distrugător britanic), arată steagul NATO şi faptul că ne susţinem aliaţii, dar şi Ucraina, în această regiune.

George Pastoor: De ce ţărmul românesc? Avem o istorie lungă de lucru alături de România, suntem la 2.500 de kilometri distanţă, dar noi, Ţările de Jos, în vest, voi, în est, nu contează, pentru că pentru noi înseamnă să lucrăm împreună cu un aliat NATO de încredere, de aceea noi am ales acest port, Constanţa, datorită relaţiei noastre cu România.

Fregata care asigură apărare aeriană

Fregata Evertsen are două funcţii principale: capacitatea de apărare a unei forţe operative maritime, în cazul de faţă grupul britanic Carrier Strike căruia i s-a alăturat în misiune, dar şi de comandă, adică, dacă este cazul, comandantul şi echipajul de pe Evertsen pot dirija un grup operativ format din mai multe nave.  

George Pastoor: Această navă militară este făcută pentru apărare aeriană, senzorii şi setul nostru de arme au capacitatea să elimine ţinte pe rază lungă de acţiune, la o distanţă de 160 de km. Deci, avioane care ar ameninţa o navă militară pot fi respinse cu această navă.

Dar avem capacităţi şi pentru lupta antisubmarin. Deci, putem detecta submarine sub apă şi le putem elimina, dacă este cazul.

A treia capacitate pe care o avem este legată de lupta de suprafaţă, avem un sistem antirachetă Harpoon şi pe rază lungă putem elimina nave de serviciu care ne ameninţă pe noi sau o forţă operativă maritimă.

George Pastoor: Un fel de ameninţări înseamnă că au zburat avioane de luptă ruseşti pe deasupra noastră. Nu eram aproape de Crimeea, eram în apele internaţionale, iar acestea sunt sub acordul INCSEA (n.r. incidente pe mare), pe care Ţările de Jos l-au semnat cu Rusia. De aceea, nu ne-am simţit ameninţaţi, dar a fost o demonstraţie de forţă din partea Rusiei. Dar una total nepotrivită, eram în apele internaţionale, era dreptul nostru şi sub Convenţia Naţiunilor Unite a Legilor Mării, în apele deschise, nu era nevoie ca Rusia să îşi arate capacităţile.

Comunicarea cu adversarii este esenţială

George Pastoor: Nu, comunicăm şi cu ruşii, uneori intrăm în contact pe VHF, o staţie pe mare, putem vorbi cu ei, ne asigurăm că putem naviga în siguranţă, facem aranjamente despre cum putem trece unii pe lângă alţii, ca să ne asigurăm că rămânem în siguranţă împreună.

 George Pastoor: În Marea Neagră nu vrem să facem rău nimănui, nici Rusiei, dar ne exersăm dreptul de a naviga prin apele deschise, de a naviga în apele internaţionale, asta facem. Dar intenţiile noastre sunt paşnice, nu există nimic din ce facem noi să nu fie cunoscut şi de către ei. Am trecut prin strâmtoarea Bosfor, apoi avem dreptul să stăm în Marea Neagră 21 de zile. Această informaţie este publică pentru toată lumea, inclusiv Rusia. Deci nu avem nicio intenţie de rău, tranzităm paşnic Marea Neagră.